COMENTARIU | China a intrat în Anul Şarpelui

Anul Nou chinezesc 2013În zgomot infernal, specific oricărui eveniment important din viaţă, chinezii au intrat, sâmbătă seara, în Noul An după calendarul lunar tradiţional, anul şarpelui negru de apă (10 februarie 2013 – 30 ianuarie 2014). Cu excepţia zonelor centrale şi rezidenţiale unde chiriile pot ajunge şi la 10 mii de euro/lună pentru un apartament, capitala Chinei s-a aliniat la startul competiţiei aproape nebune a zgomotului de petarde, artificii, capse, a spectacolului de lumini cu care, potrivit tradiţiei, este alungat răul şi odată cu el anul dragonului. Zgomotul de infern deschide porţile anului şarpelui despre care se spune că este al frumuseţii, înţelepciunii dar şi al marilor şi puternicelor schimbări şi încercări.

Timp de două săptămâni cât durează Sărbătoarea Primăverii, chinezii marchează cel mai important eveniment de peste an, sărbătoarea fiind similară cu revenirea în familie a tuturor celor plecaţi la muncă pe întinsul teritoriu al ţării asiatice. Pentru cei care nu au dimensiunea acestui exod, subliniez că, vreme de aproape o lună, peste 700 de milioane de chinezi se vor afla în mişcare, numărul călătoriilor estimate fiind de 3,4 miliarde. Este de înţeles de ce sistemele de transport rutier, feroviar, naval şi aviatic dau acum cele mai dificile teste de anduranţă, în condiţiile în care China dispune de cele mai mari, mai performante şi mai diverse sisteme de călătorie din lume.

Anul schimbărilor interne
Anul Şarpelui 2013 va intra în istoria Chinei ca fiind cel al schimbărilor majore, un nou eşalon politic preluând conducerea statului după cei zece ani de mandat ai preşedintelui Hu Jintao şi premierului Wen Jiabao. O succesiune firească, o predare de ştafetă care respectă tradiţiile chineze ale Partidului Comunist, în urma căreia Xi Jinping va prelua cea mai înaltă funcţie în stat, în vreme ce Li Keqiang va fi cel mai probabil viitorul prim-ministru. Evenimentul va fi marcat peste o lună, în cadrul sesiunilor de primăvară ale celor două foruri supreme din China. În mod firesc, schimbările vor fi înregistrate la toate nivelurile de decizie politică, între ţintele macro declarate ale viitorului preşedinte numărându-se lupta împotriva corupţiei şi abuzurilor, apropierea de cetăţeni, continuarea creşterii economice şi impunerea Chinei drept un lider de facto la nivel planetar. Aceasta în condiţiile în care, în mandatul pe care îl încheie preşedintele Hu Jintao, China a urcat pe locul doi în ierarhia economică mondială, a făcut paşi importanţi în dezvoltarea relaţiilor diplomatice şi economice atât în Asia cât şi în Europa, a stabilit condiţii de cooperare economică speciale cu SUA, a demarat proiectul de impunere la nivel mondial a monedei proprii şi a intrat în clubul restrâns al ţărilor care dezvoltă o staţie orbitală terestră. Un fapt deloc de neglijat, cu precădere în ultimii ani, China a schimbat modul de raportare în relaţiile externe, prezentându-se tot mai mult ca un stat care răspunde şi promovează direcţii de acţiune. Moştenirea pe care o va prelua Xi Jinping va fi cu atât mai valoroasă cu cât responsabilităţile şi aşteptările interne, alături de presiunile regionale şi internaţionale, se găsesc la cote nemaiîntâlnite în ultimul secol.

Performanţele dragonului
Având în vedere dimensiunile Chinei, orice comparaţie cu oricare dintre statele europene trebuie tratată la nivel de procente. Realităţile chineze în cifre oficiale sunt halucinante chiar şi pentru marile ţările dezvoltate ale lumii, în condiţiile în care R.P. Chineză este încadrată în rândul statelor în curs de dezvoltare. Iată doar câteva dintre cifrele oficiale ale anului dragonului pe care tocmai l-am încheiat, toate cu referire la situaţia internă a Chinei: Produsul Intern Brut a înregistrat un volum de 51.932,2 miliarde yuani, în creştere cu 7,8% faţă de anul 2011; peste 19 milioane de maşini au fost fabricate şi vândute; lungimea drumurilor nou construite în anul 2012 a fost de 87 de mii kilometri, cu 15 mii mai mulţi comparativ cu anul 2011; a fost inaugurat cel mai lung traseu al unui tren de mare viteză din lume, între Beijing şi Guanzhou (2.298 kilometri), viteza medie de rulare fiind de 300 km/h; importurile şi exporturile au depăşit 3.800 miliarde USD, în creştere cu aproximativ 6%; numărul utilizatorilor de mobile a ajuns la 1,1 miliarde; 20 de milioane de pasageri au trecut prin Aeroportului Capital Beijing; peste 4.600 de funcţionari de la diferite niveluri au fost sancţionaţi pentru fapte de indisciplină şi corupţie. Cifrele ar putea continua în aceeaşi manieră, însă datele oficiale sunt puse permanent în paralel cu nivelul general de dezvoltare al ţării în condiţiile în care, potrivit standardului ONU de 1 dolar/zi al, China are 150 de milioane de locuitori sub pragul sărăciei.

România – China în 2013
Privite din Beijing, relaţiile politice şi economice ale României cu R.P. Chineză par să se reîncălzească după o perioadă de dezinteres manifestat la Bucureşti, în ultimii ani. În condiţiile în care decidenţii chinezi păstrează vie memoria anilor în care România reprezenta o sursă de inspiraţie economică şi diplomatică prietenească, Bucureştiul a privit excesiv spre Vest uitând pentru o lungă perioadă zona economică asiatică, în special de China, Coreea de Sud şi Japonia, ţări aflate în top 10 al primelor economii mondiale.
Dincolo de declaraţiile optimiste, rămâne de văzut dacă Guvernul de la Bucureşti va fi în măsură să treacă de la vorbe la fapte, proiectele (re)anunţate pentru anul 2013 vizând o vizită oficială însoţită de o misiune economică la Beijing, finalizarea negocierilor şi începerea proiectului Rovinari, deschiderea unor centre culturale în cele două capitale şi foarte important în ansamblul relaţiilor bilaterale, lărgirea ariei de cooperare economică.

Înapoi la Sărbătoarea Primăverii
„Xinnian kuaile!” (An nou fericit!) devine în această perioadă salutul care înlocuieşte tradiţionalul „Ni hao!” (Bună ziua! sau Ce mai faci?) aşa încât, din prima zi până în cea de a 15-a, când este celebrată Sărbătoarea Lampioanelor, urările de bine le auzi pretutindeni. Tot acum, în orice casă vei intra, eşti servit cu tradiţionalii colţunaşi chinezeşti umpluţi cu cele mai diferite compoziţii.
În prima zi a noului an, mulţi dintre chinezi evită să consume carne, deoarece se crede că acest lucru va asigura o viaţă lungă şi fericită, fapt care este apreciat de zeii cerului şi pământului.
În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în special câinii, primesc mâncare suplimentar, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naştere a tuturor câinilor.
A treia şi a patra zi sunt rezervate pentru întărirea relaţiilor de familie. Fii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor, fie că sunt de botez sau de cununie.
Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi chinezii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. “Po Wu” poate fi tradus şi prin “răul alungat în a cincia zi”, eveniment marcat de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.
Din ziua a şasea până în a zecea zi, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc şi sănătate.
A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei care sunt simbolul longevităţii dar şi peşte crud, ca simbol al succesului.
În a opta zi oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul Cerului.
A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad.
Din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.
În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre 14 şi 15.
Sărbătoarea Anului Nou chinezesc începe cu luna nouă, în prima zi a noului an şi se termină pe lună plină, 15 zile mai târziu. La 15 zile după anul nou este organizat Festivalul Lanternelor, care este sărbătorit pe timp de noapte, când copiii se plimbă cu felinare în cadrul unei parade.
Text apărut şi pe JURNALUL.RO

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, România - China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.