INTERVIU | Dacian Cioloş: România trebuie să aibă o prezenţă economică mai activă în China

Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş (foto), consideră că România poate fructifica mai bine relaţia economică cu China, inclusiv pe zona agricolă, dacă acordă o atenţie mai mare realităţilor pieţei chineze. Aflat în vizită oficială la Beijing, comisarul a acordat, miercuri, un interviu secţiei române a Radio China Internaţional în care a vorbit despre posibilul dialog în procesul de dumping pe vinurile importate de China din Uniunea Europeană, despre nevoia de coordonare a ţărilor membre UE pentru a intra mai puternic pe piaţa asiatică, dar şi despre viteza cu care se dezvoltă agricultura şi piaţa de consum din China. (Foto: Dan Tomozei)

Domnule comisar Cioloş mă bucur să vă regăsesc la Beijing. Sper că aţi avut trei zile cu succes, pentru că ştiu că aţi avut un program plin cu întâlniri, mai ales în ultimele două zile. Pentru început, aş dori să ne spuneţi care sunt concluziile şi care au fost principalele teme pe care le-aţi abordat în întâlnirile oficiale cu reprezentanţii la nivel înalt de la Beijing?

Două mari tematici am abordat. În primul rând programul de cooperare în domeniul agricol şi de dezvoltare rurală cu China. Anul trecut am semnat împreună cu ministrul Agriculturii Hang Changfu un astfel de parteneriat de cooperare în domeniul agriculturii şi am vrut să discutăm amândoi despre stadiul acţiunilor pe care le-am prevăzut, şi să vedem cum putem dezvolta şi concretiza anumite teme de cooperare pe care le-am stabilit. Am discutat totodată şi aspecte legate de comerţul cu produse agro-alimentare şi, la fel, acţiuni de cooperare care pot facilita schimburile cu produse agro-alimentare. În acest sens, am avut discuţii cu ministrul autorităţii chineze care se ocupă de standardizare şi controlul calităţii, cu ministrul care se ocupă de înregistrarea mărcilor şi protecţia mărcilor înregistrate pe piaţa chineză, şi totodată cu preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole din China.

În cadrul vizitei aţi semnat un parteneriat Uniunea European – China privind lupta împotriva contrafacerii de produse alcoolice. Care este rolul şi scopul acestui nou parteneriat?

Este una din acţiunile concrete care are ca obiectiv tocmai să faciliteze schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană şi China, în anumite domenii sensibile şi cu potenţial important pentru Uniunea Europeană. Mă gândesc aici la vinuri şi la băuturile alcoolice. Această scrisoare de intenţie semnată cu ministrul autorităţii chineze de standardizare şi controlul calităţii este foarte importantă pentru că stabileşte cadrul în care vom putea sprijinii autorităţile chineze să dezvolte metodologii de control şi de verificare pe piaţă a produselor contrafăcute şi să le putem elimina. Asta ne va putea permite, totodată, şi nouă, părţii europene, să înţelegem mai bine cum funcţionează mecanismul chinez şi să putem să pregătim agenţii noştri economici vis-à-vis de acestă realitate a pieţei chineze. Pe baza acestei scrisori de intenţie urmează să organizăm o serie de acţiuni prin care să facem un schimb de experienţe cu autorităţile chineze vis-à-vis de metodologiile moderne pe care noi le avem în Uniunea Europeană, pentru a identifica produsele contrafăcute, dar şi să facem un schimb de date, de baze de date şi de informaţii care să ajute autorităţile chineze să identifice produsele contrafăcute sau falsurile, chiar pornind de la etichete, în simple controale realizate în magazine.

Aşa cum aţi subliniat înaintea acestui interviu, problema declanşării de către partea chineză a cercetării acţiunilor de dumping împotriva vinurilor produse în Uniunea Europeană este responsabilitatea comisarului pentru Comerţ, Karel De Gucht, dar, sigur, aţi abordat şi această problemă în cadrul întâlnirilor oficiale. Care este poziţia părţii chineze pe acest subiect?

Sigur, am abordat acest subiect şi folosindu-mă de spiritul de încredere pe care l-am creat în aceşti trei ani de când menţin relaţii apropiate cu autorităţile chineze pe domeniul agriculturii, şi m-am bucurat să înţeleg că autorităţile chineze par sensibile la această deschidere spre dialog.
Deschiderea pe care Comisia Europeană a arătat-o imediat în a pune la dispoziţia autorităţilor chineze toate informaţiile necesare pentru a înţelege sistemul de susţinere financiară pe care îl avem în Uniunea Europeană privind sectorul vin şi prin care am încercat să explicăm şi să demonstrăm că nu sunt măsuri de dumping sau măsuri de subvenţionare ascunsă aceste măsuri de susţinere pe care le avem, că ele sunt în conformitate cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. M-am bucurat totodată să constat că autorităţile chineze par deschise să încercăm să clarificăm aceste lucruri pe calea dialogului, pe calea dialogului formal şi informal, şi vă spun sincer că plec de la Beijing mai încrezător că vom reuşi să rezolvăm această problemă pe cale amiabilă.

Această încredere de care vorbiţi poate fi explicată şi prin investiţiile pe care China le face în agricultura din Europa, chiar şi în zona de vinuri. Cum vă explicaţi acest joc care poate aduce a presiune, până la urmă fiind vorba de o bătălie economică la nivel mondial?

Sigur, chiar dacă ea poate să fie interpretată sau folosită ca o presiune, pentru noi este important ca în cadrul acestor discuţii să rămânem în limite foarte clare, obiective, pentru că trebuie să spun deschis: China, ca şi orice partener comercial al Uniunii Europene, are dreptul să deschidă astfel de proceduri, pe baza înţelegerilor şi regulilor pe care le-am acceptat cu toţii în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Dar, pe de altă parte, Uniunea Europeană are obligaţia şi toate mijloacele să explice în mod obiectiv şi să aducă răspunsuri obiective la problemele pe care China le ridică. Dincolo de asta, la nivel politic, mie mi se pare important ca în relaţia cu China să investim de partea noastră, a Uniunii Europene, mult mai mult în înţelegerea modului de funcţionare a sistemului administrativ, a sistemului economic din China şi să construim soluţii mai ales pe calea dialogului în astfel de situaţii, să evităm escaladări. Tocmai de asta, chiar şi legat de acest subiect „vin”, mi s-a părut important să folosesc acest prilej al vizitei ca să abordăm această chestiune în mod foarte deschis şi să încercăm să găsim soluţii, cum vă spuneam, pe calea amiabilă.

Fără îndoială, domnule comisar, pentru că sunteţi român, pentru că suntem într-un dialog în limba română departe de ţară, aş dori să abordăm şi perspectiva România – Republica Moldova, două ţări care merg pe o paralelă nu neapărat concurenţială în relaţia economică cu China, pe zona de agricultură. Ce ar trebui să facă cele două ţări, în special România, pentru a se apropia de investiţiile în agricultură pe care China le face în exterior şi care ar fi mesajul dumneavoastră ca lider pe zona agriculturii în Uniunea Europeană?

Cred că, în primul rând, este important să existe o bună cunoaştere a realităţilor din China, a realităţilor agriculturii chineze şi a realităţilor economiei chineze pentru a înţelege care pot fi interesele economice ale Chinei de a investi în anumite proiecte, în România sau în Republica Moldova, dar şi pentru a identifica parteneriate pentru schimburi comerciale. În relaţia China – România, România, ca parte a Uniunii Europene, lucrurile nu trebuie văzute doar dintr-o singură direcţie, a intereselor Chinei de a investi în Uniunea Europeană şi mai ales în noile state membre, în a folosi potenţialul agricol care există în aceste noi state pentru a produce. Este clar, China, pe termen scurt şi pe termen mediu, nu va putea să îşi asigure necesarul de alimente doar din producţia internă şi va avea nevoie şi de import. Atunci, China este interesată să investească resursele nu numai în dezvoltarea producţiei agricole în interior, dar şi în exterior. Pe de altă parte şi operatorii economici români pot fi interesaţi să vândă pe piaţa chineză care se dezvoltă foarte rapid, iar cererea pe piaţa chineză se diversifică foarte rapid. Aici cred că sunt mai multe produse româneşti, dincolo de clasicele vinuri, care pot să îşi găsească locul pe piaţa chineză. Dar asta înseamnă, în primul rând, să faci eforturi să cunoşti piaţa chineză, dincolo de vizitele oficiale pe care le face un înalt oficial român sau altul. Aşa cum văd că alte state membre au o prezenţă foarte activă la nivel economic, m-aş aştepta şi din partea României, chiar în domeniul agricol. Îmi amintesc, pe vremea când eram ministrul Agriculturii am lansat, împreună cu Ministerul de Externe, idea de a avea inclusiv ataşaţi agricoli, în ideea de a dezvolta relaţii comerciale cu produse alimentare. Cred că China poate să fie una din ţintele pentru această echipă de ataşaţi agricoli care înţeleg că se concretizează, în perioada următoare.

Aveţi experienţa a trei ani consectivi în vizite de lucru în China, şi de fiecare dată aţi avut ocazia de a vedea investiţii chineze. Cum vedeţi evoluţia Chinei din această perspectivă, dacă vreţi şi comparativ ca viteză, ca nivel de investiţii?

În China, impresia mea este că lucrurile se petrec cu o viteză mult mai mare decât în Uniunea Europeană, din acest punct de vedere, pentru că sunt foarte multe oportunităţi şi pentru că chinezii sunt foarte inventivi şi înţeleg foarte bine direcţia în care merge evoluţia pieţei, odată cu creşterea economică pe care o înregistrează. Chiar dacă este o creştere încetinită în ultima perioadă, şi China este afectată de criza economică şi financiară la nivel internaţional, în continuare China are o creştere importantă şi asta se simte şi în investiţii, mai ales în diversitatea investiţiilor şi în specificul investiţiilor care se fac. Un alt lucru pe care îl constat este că, din ce în ce mai mult, operatorii economici chinezi lucrează în cooperare cu instituţii de cercetare de stat şi folosesc rezultatele cercetării în a dezvolta afaceri private performante.

La final, o concluzie din perspectiva Uniunii Europene, în urma vizitelor făcute în Mongolia şi China. Care ar putea fi mesajele cu care vă întoarceţi la Bruxelles?

Principalul mesaj este acela că pentru a fi eficienţi la nivel european şi în Mongolia, şi în China, ca şi în alte părţi din lume, avem nevoie de o mai bună coordonare la nivel statelor membre a modului de acţiune în astfel de zone. Sigur că relaţiile bilaterale între fiecare stat membru şi China sau Mongolia sunt foarte importante, şi sunt premiza, de fapt, a dezvoltării relaţiilor la nivelul Uniunii Europene. Dar, dincolo de aceasta, Uniunea Europeană ca să poată să îşi valorifice talia, dimensiunea pieţei şi a forţei economice pe care o are ca Uniune, are nevoie, la nivel internaţional, să acţioneze într-un mod mai coordonat. Aici este nevoie de o relaţie mai apropiată între ceea ce face Comisia Europeană şi ceea ce fac statele membre, tocmai pentru ca efectul în relaţiile pe care le avem cu Mongolia sau cu China, sau cu alte părţi din lume, să fie un efect cumulat şi multiplicat. Şi statele membre individual au de câştigat dacă lucrează în strânsă coordonare cu Comisia Europeană, din acest punct de vedere, şi Uniune Europeană în ansamblu, din punct de vedere economic şi din punct de vedere geostrategic, are de câştigat dacă acţionează coordonat, pentru că sunt convins că, în zece – cinsprezece ani, nici măcar Germania sau Franţa, sau Regatul Unit, sau Italia nu vor mai conta din punct de vedere economic, ca ţară individuală, dacă ne raportăm la ţările emergente. În schimb, Uniunea Europeană poate să conteze ca Uniune dacă acţionează în mod coordonat pe pieţe cum ar fi China sau Brazilia, sau SUA. Cu atât mai mult în China acest lucru se simte, şi cu atât mai mult în Mongolia acest lucru se simte. Mongolia este într-o fază de început a unei dezvoltări economice foarte puternice, pentru că Mongolia are resurse subterane foarte importante şi valoroase pentru dezvoltarea economică şi a tehnologiilor moderne. Prin urmare, Mongolia se va dezvolta foarte rapid, este foarte deschisă în parteneriat economic şi politic cu Uniunea Europeană şi tocmai de asta spun că, acţionând în mod coordonat, putem obţine rezultate mult mai bune decât dacă fiecare se duce singur.

Domnule comisar Dacian Cioloş vă mulţumesc şi vă doresc drum bun acasă, în Europa!

Vă mulţumesc şi mult succes în ceea ce faceţi aici pentru a ţine informaţi şi pe cei din România vis-à-vis de ce se întâmplă în China şi de realitatea foarte rapid schimbătoare din China.

Vă mulţumesc.
Varianta audio a interviului AICI