O familie dintr-o societate fracturată, în care frustrările și eșecurile personale s-au acumulat, în care conflictul dintre generații este atenuat doar de distanța dată de noua țară de adopție în care copiii au plecare în căutarea destinului. Aceasta pare să fie povestea filmului românesc „Felicia, înainte de toate”, având ca regizori pe Răzvan Rădulescu şi Melissei de Raaf, producător Ada Solomon, film prezentat, luni seara, în cadrul celei de-a şasea ediţii a Festivalului Filmului Europen în China.
Construit după formatul standard european, filmul surprinde cu realism, până la identificare, disconfortul generat de necesarele reveniri la matcă, de „nevoia de acasă” – acolo unde cauți ceva ce știi că oricum nu mai poate fi găsit –, dar unde tensiunile familiale sunt menținute în limite controlabile, în așteptarea orei de plecare.
Felicia, interpretată de Ozana Oancea, este o româncă divorțată și cu un copil, stabilită în Olanda, revenită pentru o săptămână în România, la părinți: doamna Mateescu (Ileana Cernat), o mamă posesivă și sufocantă, și domnul Mateescu (Vasile Menzel), un bătrând bolnav și patriot, doi pensionari din capitala București. Povestea filmului surprinde ultimele ore ale vizitei în țară, ore în care banalul și rutina se împletesc în aerul sufocant al unei mame care încearcă să mențină controlul, scăpând din vedere un aspect esențial … copilul de acum are 40 de ani.
Pierderea îmbarcării în avionul care trebuia să o ducă pe Felicia spre Amsterdam nu face decât să acutizeze frustrările, oferind spațiu regizoral pentru evidențierea diferențelor de abordare în fața problemelor, dar mai ales pentru sublinierea nevoii de evadare, una nedeclarată, dar evidentă, din spațiul copilăriei prelungit prin atitudinea mame sufocante.
Replica „Îți voi da lecții până vei muri”, contribuie la portretul mamei interpretat prin doamna Mateescu, un rol decupat din modelul multor mame din România, cele care au pierdut contactul nu doar cu proprii copii, dar și cu noile realități. Apoi, replica la limita isteriei, venită din partea Feliciei, închide cercul izolării în comunicarea paralelă, dar în care atitudinea sufocantă și depășită a mamei nu mai este de multă vreme acceptată, acum venind doar momentul de a pune cărțile pe față. În riposta: „Nu regret niciuna dintre deciziile mele”, Felicia confirmă frustrările acumulate, eșecurile asumate și nevoia de eliberare, fie și la nivel verbal.
„Felicia, înainte de toate” este un film în care, așa cum a fost construit de Răzvan Rădulescu şi Melissei de Raaf, Felicia nu este în niciun caz pe primul loc, dimpotrivă, dar, în care, opțiunile de viață fac să transpară prezența indispensabilă a acesteia, rolurile fiind bine construite, bine asumate și decupate din viața cotidiană a multor familii nu doar din România, ci din estul european.
Filmul “Felicia, înainte de toate” a avut premiera în România la data de 11 iunie 2010. A câştigat Premiul pentru cea mai buna interpretare – Ozana Oancea, Premiul pentru cel mai bun scenariu de lungmetraj Răzvan Rădulescu – Melissa de Raaf şi Premiul Zilelor Filmului Românesc – debut – Ozana Oancea, în cadrul Premiilor TIFF 2010. De asemenea, a fost nominalizat la mai multe categorii în cadrul Premiile Gopo 2011.
Filmul mai este programat în cadrul festivalului, la: BEIJING – 9 noiembrie, ora 14.00 (Zhongguancun MEGABOX), 12 noiembrie, ora 19.00 (Broadway MOMA); CHENGDU – 21 noiembrie, ora 19.00 (Stellar Cinema); SHENZHEN – 28 noiembrie, ora 19.00 (Broadway COCO PARK)
REFERINȚE >>>
România, la Festivalul de Film Europen din China, 2013
“Poziţia copilului”, în Festivalul de Film Beijing, 2013
“După dealuri”, primul film românesc în Festivalul de Film Beijing 2013
Festivalul fimului European în China 2012
“Fata ştie prea mult” – Prima co-producţie cinematografică chino-română
