COMENTARIU | China, marea absentă din discursul președintelui Traian Băsescu la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România

Președintele României, Traian Băsescu, a fost, miercuri, gazda Întâlnirii Anuale cu Şefii Misiunilor Diplomatice acreditaţi în România, prezentând mesajul Președinției privind intențiile de politică externă pentru anul 2014. Surprinzător, din discursul prezentat a lipsit cu desăvârșire orice referire cu privire la relațiile cu China și țările Asiei de Est, orizontul de politică externă a președintelui limitându-se la zona Asiei Centrale. Totuși, mesajul prezentat de Traian Băsescu se dovedește a fi unul consecvent cu atitudinea promovată, în ultimii ani, de Președinția României la adresa Rusiei și Chinei cu precădere, în totală disonanță cu eforturile de politică externă a guvernului USL condus de Victor Ponta.

Discurs presedinte Traian Basescu diplomati 2014Potrivit graficului alăturat, care reflectă frecvența cu care au fost ultilizate o serie de cuvinte, mesajul președintelui Traian Băsescu vine să reconfirme direcții deja cunoscute: Republica Moldova și Uniunea Europeană, NATO, SUA, pe fondul nevoii de continuitate, securitate, consolidare.
Anul 2014 va fi unul extrem de important pentru Uniunea Europeană, a apreciat Traian Băsescu, atât pentru România, cât şi pentru multe din regiunile de importanţă strategică, pentru stabilitatea şi securitatea lumii: Estul Europei, Orientul Mijlociu, Afganistan şi Asia Centrală, Balcanii de Vest. „Un an crucial pentru că este totodată un an al tranziţie şi al schimbării, în acelaşi timp un an pe care comunitatea euroatlantică nu trebuie să-l piardă în drumul spre consolidarea unităţii şi integrării sale, pe baza valorilor şi principiilor comune ale democraţiei, economiei de piaţă şi statului de drept”.
„România îşi păstrează poziţiile sale în politica externă şi de securitate, respectând triada de elemente ce garantează stabilitatea, democraţia şi nivelul redus de risc pentru cetăţenii României. Astfel, ne menţinem pe direcţia consolidării Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, a rolului şi impactului Alianţei Nord-Atlantice în regiune şi a consolidării, continuării şi aprofundării integrării în Uniunea Europeană”.

Fără îndoială, președintele român a dorit să lanseze o serie de semnale Guvernului Ponta, în condițiile în care a subliniat că „România va trebui să se prezinte în faţa lumii cu o poziţie consolidată în privinţa ireversibilităţii orientărilor sale de politică externă şi de securitate, o postură strategică necontestabilă care să nu ridice niciun dubiu şi să nu permită nimănui să pună sub semnul întrebării ataşamentul faţă de lumea în care am intrat acum 25 de ani”, făcând referire la partenerii strategici americani, aliaţii din NATO şi partenerii din Uniunea Europeană.
„Relaţiile cu Statele Unite au cunoscut o creştere constantă şi substanţială. Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, consacrat de „Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii”, adoptat la 13 septembrie 2011, la Washington, rămâne în continuare unul dintre obiectivele prioritare de politică externă ale României. Nivelul nostru de ambiţie trebuie să vizeze, în anul 2014, aducerea tuturor dimensiunilor Parteneriatului Strategic, mai ales cea economică, la nivelul de excelenţă al cooperării în domeniul politico-militar şi de securitate”.

Privind dimensiunea spațiului alocat, în discursul său, Republicii Moldova se poate constata cu ușurință intenția unei asumări aproape personale a politicii bilaterale, în aceste condiții ne putând scăpa din evedere anul electoral 2014 care va înfierbânta spiritele în România, cu țintă pe electoratul moldovean deținător de pașaport românesc.

Cât privește orientarea politicii externe a României spre Est, președintele României a arătat că a fost „calibrat nivelul de ambiţie la zonele limitrofe respectiv spaţiul post-sovietic, Balcanii de Vest şi Orientul Mijlociu, Africa de Nord.
“Evident, provocările pentru viitor devin tot mai consistente şi, din această perspectivă, România susţine că dialogul cu Federaţia Rusă este una din modalităţile prin care interesele Uniunii Europene se pot acomoda pe termen lung cu cele ale Moscovei”. Pe acest fond, „România dorește îmbunătățirea contactelor politico-diplomatice pe relaţii în care a existat o tendinţă de trenare, şi aici vizăm, în mod deosebit, relaţiile cu Federaţia Rusă şi Ucraina, de asemenea, asigurarea continuităţii contactelor pe relaţii de interes deosebit pentru România şi aici vizăm Georgia, Azerbaidjan, Asia Centrală, precum şi înregistrarea de progrese pe dosarele sensibile în plan bilateral cu statele din regiune” …

Niciun cuvânt despre China, al doilea jucător mondial, cu atât mai mult cu cât, în urmă cu mai puțin de două luni premierul chinez, Li Keqiang, a fost prezent în România și a fost primit la Președinția României. În mod evident, nu vorbim de o „scăpare” a echipei de consilieri, fiind un mesaj clar pe care Traian Băsescu l-a dorit transmis, delimitând într-un mod curios și divergent direcțiile Președinției și Guvernului pe segmentul Asia.
Privind evoluția diplomatică din perioada mandatelor președintelui Băsescu, în ultimii aproape zece ani, interesul pentru China, Japonia, Coreea de Sud (pentru a da numai câteva, dar importante exemple din clasamentul primelor țări ale lumii) a avut de suferit. Apoi, după 2011, a intrat într-o răceală sfidătoare, susținută cu mesaje care au afectat relațiile de prietenie și au accentuat distanța dintre România și puternicele țări asiatice.
Dedicat și aproape fixat pe mesajul „unicul prieten bun este la Vest”, fie că vorbim de Uniunea Europeană, NATO sau SUA, președintele Traian Băsescu a marcat din nou un pas greșit, pe care, măcar din punct de vedere diplomatic, nici State Unite, Marea Britanie sau Japonia nu și-l permit, orgoliile personale neavând, niciodată, ce căuta pe terenul în care se decide soarta unei țări, a zeci de milioane de oameni.

NOTĂ: Este cu atât mai interesant de urmărit evoluția relațiilor româno – chineze în perioada următoare, având în vedere semnalele de surprindere recepționate, deja, de la persoane direct implicate în observarea și comunicarea politicilor de la București.

Textul integral al mesajului AICI

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, Asia, China, EU Centrală şi de Est, Europa, Europa - Asia, Republica Moldova, România, România - China, Uniunea Europeană. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.