Tăcerea președintelui ales în fața nedreptăților suferite de Mariana Rarinca vine să confirme încă odată valoarea umană a președintelui României. O tăcere complice cu cei care îi fac jocurile de putere, care îi asigură spațiul și liniștea necesară pentru a poza în liderul de care România are nevoie. Despre acest om am scris cu vreme în urmă (8 februarie 2014), când alesul aspira la funcția de ministru de Interne … De atunci, de aproape un an și jumătate, avem confirmări succesive despre avariția, lipsa de respect, grandomania și obsesia de putere a celui care este președintele tuturor românilor. Credea cineva că președintele Traian Băsescu poate fi urmat în funcție de un președinte la fel de lipsit de scrupule, morală, onoare și respect față de români?
Când mai bine de şapte ani ai scris despre afacerile dubioase ale unui personaj implicat în administraţia şi viaţa politică locală, este greu să rămâi indiferent atunci când îl vezi urcând până la statutul de (propus) ministru şi vice-premier al României. Iată de ce, găsesc necesar să spun că, în cazul Iohannis, avem în faţă cea mai interesantă specie politică născută de după 1990. Mai mult, punând în balanţă performanţa administrativă şi hoţia, omul este în primul rând hoţ, pentru că, în calitatea lui de primar, nu a făcut decât să îşi facă datoria, însă pe cea de hoţ nu o avea trecută în fişa postului. Se poartă Iohannis, este la modă, prin urmare nu se face să spui adevăruri care supără, despre modelul local care cochetează cu înalta politică. El vine gata ambalat în frumosul care acoperă mizeria umană, adevărul despre onestul și bunul primar KLAUS WERNER IOHANNIS.
Constat, deloc cu uimire, că în haosul generat de disputa politică cvasi-generală de la Bucureşti, opţiunea Iohannis este tratată de presă cu o îngăduinţă indecentă, aproape salvatoare, câtă vreme naivitatea sau „controlorii” de media par să pună botniţă realităţilor care îi pot afecta imaginea de „superb” a propusului ministru şi vice-premier. Din capul locului, Iohannis este un afin al preşedintelui Băsescu, pe lângă pasiunea pentru case având-o şi pe cea pentru maşini.
Vina pentru că un om precum Klaus Iohannis a ajuns „soluţie salvatoare” în politica românească aparţine în primul rând presei din Sibiu care a tratat puţin spre deloc afacerile imobiliare în care a fost şi este implicat primarul în prezent liberal. Detaliile afacerilor care au făcut ca Iohannis şi soţia acestuia să deţină 6 imobile în zona centrală a Sibiului sunt accesibile celor care doresc să vadă realitatea şi să îşi explice cum, cu un salariu de primar şi unul de profesor de liceu, poţi acumula rapid (chestiune de câţiva ani) atâtea imobile. Câtă vreme sibienii nu ştiu adevărul despre Iohannis, cum să îl cunoastă românii din afara judeţului?
În afacerile imobiliare, Iohannis a avut sprijinul foştilor decani ai Baroului de Avocaţi şi ai Camerei Notarilor Publici din Sibiu (parte din ei intraţi în atenţia procurorilor), al Bisericii Evanghelice, aşa încât, până la decizia instanţei de apel din Braşov, care a anulat documentele prin care Iohannis devenea proprietar, totul a fost consemnat în declaraţia de avere a primarului şi în tragedia unor familii care au cumpărat imobilele de la statul român.
Mai mult de zece ani de procese au dus la disperare familiile aflate în litigiu cu Iohannis, războiul surzilor fiind prea puţin pentru a descrie realitatea halucinantă de la Sibiu. Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), al cărui preşedinte a fost până de curând Klaus Iohannis, a jucat un alt rol important în afacerile imobiliare din Sibiu. Când în calitate de preşedinte de ong (FDGR) faci solicitări în revendicare în cooperare cu Biserica Evanghelică, apoi dispui în calitate de primar, cum altfel decât conflict de interes să numeşti afacerea? De atunci, Iohannis a pierdut procesele imobiliare, însă domnia sa și prima doamnă a țării nu se jenează pentru că au distrus liniștea și viețile a zeci de oameni. Asta nu contează în sistemul de valori prezidențial și al celor care continuă să îl susțină orbește în România.
Fără îndoială, mânaţi de pasiuni mai mult sau mai puţin subiective, susţinătorii lui Iohannis aduc ca argument performanţa edilului, prin comparaţie cu alte oraşe ale României. Nimeni nu poate contesta schimbările înregistrate în oraşul de pe Cibin în cele trei mandate ale actualului primar, cum, la fel, nimeni nu trebuie să scape din vedere bugetele uriaşe alocate Sibiului de guvernările Năstase şi Tăriceanu. „Cu bani poate oricine”, se poate afirma, însă, o privire mai atentă a afacerilor derulate între anii 2003 – 2008 va revela combinatorica perfectă pe care Iohannis a practicat-o cu partidele aflate la putere, cu care (prin intermediul firmelor) a împărţit permanent bugetele. Iată de ce, la Sibiu, s-a reuşit ceva mai mult decât în alte oraşe, chestiune cunoscută de liderii marilor partide care se văd acum în situaţia de a avea în preajmă propriul produs politic, unul care impune condiţii.
În volumul „Iluzia democraţiei – Bariere în calea accesului la informaţia publică” (www.potiinvinge.ro), apărut în anul 2010 la Editura Universităţii „Lucian Blaga”, am arătat cu documente cum onestul primar al Sibiului foloseşte funcţia publică pentru a ajunge să dispună de imobile, autoturisme şi deconturi.
Sunt în totală contradicţie cu cei care susţin: „domnule, toţi fură”. Să ne lămurim. Un om nu poate fii şi onest, şi hoţ, în acelaşi timp. Ori, potrivit documentelor publice, Iohannis a jucat în numeroase rânduri şi în calitate de primar, şi în calitate de beneficiar, fiind în gravă contradicţie cu legea. Dar, şi această situaţie este cunoscută de actualii lideri PSD şi PNL, câtă vreme, în campaniile electorale, Iohannis a fost facilitator de limuzine de lux pentru candidatul la preşedinţie Crin Antonescu.
Istoria de succes a posibilului ministru pus să păzească afacerile interne ale României, poate chiar vice-premier al ţării, poate genera tema unui roman viu, în care personajele principale ar trebui să fie oamenii care au avut de suferit direct, oameni care trăiesc la Sibiu, dar pe care interesele de partid şi controlul presei nu îi consideră, deocamdată, suficient de importanţi. Între omul Iohannis şi omul care a pierdut o casă, om care a experimentat teama evacuării, alegerea în statul de drept nu mai aparţine dreptăţii, iar modelul unei naţiuni devine un alt individ deloc cinstit.
Ce vor descoperi în scurt timp simpatizanţii lui Klaus Iohannis va fi indispoziţia acestuia la întrebările directe, la discuţiile simple şi realiste. Cu alte cuvinte, confruntarea cu realitatea. Vor descoperi atitudinea sfidătoare, superioară, a unui primar care timp de trei mandate nu a găsit timp să organizeze o oră de audienţe cu sibienii pe care îi păstoreşte, semn de respect şi consideraţie din partea unui primar apreciat mai ales pentru că este neamţ.
REFERINȚE >>>
Când C. P-Tăriceanu are dreptate
Nu te bucura de “trântirea” lui Ponta. După el, urmezi tu!
Să le spună cineva să nu mai fie ţaţe!
Amintiri din viitor: Klaus Iohannis ne face să uităm de România
În lumea reală, și MRU a ratat contactul cu România
Președintele Iohannis girează cel mai perfid sistem al României post-comuniste
Mihai Răzvan Ungureanu vs. Remus Cernea
Adio, domnule MRU!
Sentimentul de teamă este tot mai prezent
Milioanele lui Iohannis, milioanele lui Ponta sau de ce nu contăm ca români
Mimând naivitatea şi speculând slăbiciunile lacheilor, preşedintele Iohannis loveşte în stabilitatea României
Iohannis, acelaşi scenariu. Este România egală cu Sibiul?
Alternativa preşedintelui în cimitirul elefanţilor
ALEGERI 2014 – Pentru ce reinventează Klaus Iohannis trecutul propriei soții?
ALEGERI 2014 – Privește-te în ochii lui Iohannis!
ALEGERI 2014 – Fragmentarea României
Scrisoarea unei bunici către Klaus Iohannis: “M-am întrebat ce aş face dacă aş rămâne fără să ştiu nimic de nepoţii mei?”
Fragmentarea României
NERUȘINAREA DE A SFIDA, ZÂMBIND, ROMÂNIA! Ghinion …
Ai nevoie de curaj să nu votezi un minoritar?
Iohannis, singurul cinstit din orașul cu arestați și sinucigași
Pentru că trebuie să știm adevărul despre onestul și bunul primar Kalus Werner Iohannis, prim-vicepreședintele PNL
Când nimeni nu te vrea … în Guvern
Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând
Prematura îndepărtare de mase
Resuscitarea ostaticului Iohannis
[…] >>> Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând Lucia Hossu-Longin: “Aş fi vrut ca la Cotroceni să fie un profesor de istorie” Delirul […]
[…] vorba doar despre o informație pe surse” – DC News. Am scris, poate sute de articole, despre nivelul personalității și onoarei celui devenit președinte al României la finalul anului 2014. Nu au fost necesare mai mult de șase luni pentru a declanșa același […]
[…] >>> Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând Lucia Hossu-Longin: “Aş fi vrut ca la Cotroceni să fie un profesor de istorie” Delirul […]
ne-am pacalit fratilor ne ducem la vale
[…] scris, poate sute de articole, despre nivelul personalității și onoarei celui devenit președinte al României la finalul anului 2014. Nu au fost necesare mai mult de șase luni pentru a declanșa același […]
[…] vorba doar despre o informație pe surse” – DC News. Am scris, poate sute de articole, despre nivelul personalității și onoarei celui devenit președinte al României, la finalul anului 2014. Nu au fost necesare mai mult de șase luni pentru a declanșa același […]
[…] Kalus Werner Iohannis, prim-vicepreședintele PNLCOMENTARIU | Când nimeni nu te vrea … în GuvernCOMENTARIU | Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând COMENTARIU | Prematura îndepărtare de maseCOMENTARIU | Resuscitarea ostaticului […]
[…] >>> COMENTARIU | Când nimeni nu te vrea … în Guvern COMENTARIU | Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând COMENTARIU | Prematura îndepărtare de mase COMENTARIU | Resuscitarea ostaticului […]
[…] >>> COMENTARIU | Când nimeni nu te vrea … în Guvern COMENTARIU | Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând COMENTARIU | Prematura îndepărtare de mase COMENTARIU | Resuscitarea ostaticului […]
a fost suspecta dela inceput atitudinea lui Crin fata de Johannis…doreste sa parvina cu orice pret… dar romanii nu il vor vota.
[…] Werner Iohannis, prim-vicepreședintele PNL COMENTARIU | Când nimeni nu te vrea … în Guvern COMENTARIU | Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând COMENTARIU | Prematura îndepărtare de mase COMENTARIU | Resuscitarea ostaticului […]
FELICITARI SI CRED CA MULTUMIRILE CELOR CARE SUNT ROMANI AR FI BINEVENITE,ASA MAI AFLA FIECARE DESPRE JIGODIILE CARE SE UCA IN VARF PE CADAVRE.CAT DESPRE JUSTITIE,MAI AVEM MULT DE SUFERIT.
…
Imi place! Constat cu admiratie ca mai exista oamenii de calitate .Bravo D-le Dan Tomozei sincer m-a captivat reportajele d-vstra .Din nefericire si eu sunt una dintre nu putinele victime al acestui lant al afaceriile imobiliare dupa o lupta in instanta de mai bine de 10 ani .Binenteles fara drept de apel am pierdut .
Regret să aflu că ați trecut prin experiențe neplăcute. Sper să nu vă fii pierdut încrederea, curajul și dorința de luptă.
[…] Dan Tomozei Blog via Ziaristi […]