Preşedintele Comisiei speciale Comune a Parlamentului României pentru aderarea României la Schengen, membru al Grupului parlamentar de prietenie cu R.P. Chineză, Senatorul Titus Corlăţean, participă în aceste zile, în China, la “Reuniunea liderilor locali – naţionali ai ţărilor aflate de-a lungul Centurii economice şi al Drumului Mătăsii”, programată în oraşul Xi’an. Despre rolul pe care îl poate juca România în acest proiect, despre aspectele de convergenţă şi divergenţă ale intereselor economice la nivel global generate de noul proiect al Drumului Mătăsii, fostul ministru român de Externe, senatorul Titus Corlăţean, a discutat la Radio China Internaţional.
Domnule Titus Corlăţean, vă mulţumim pentru că aţi acceptat invitaţia de a dialoga la Radio China Internaţional pe tema reuniunii de la Xi’An, noul Drum al Mătăsii în secolul XXI. Care au fost principalele idei prezentate la acest eveniment?
Am participat la această conferinţă organizată de autorităţile chineze, de Asociaţia de Prietenie China cu Uniunea Europeană, Statele Arabe şi diverse organizaţii, cu o participare internaţională dar şi din China de la nivel central şi provincial, o conferinţă care vizează transmiterea unui mesaj politic de susţinere şi de necesară cooperare pentru a pune în practică acest vis. Este un proiect despre care s-a vorbit de foarte mulţi ani, este un vis de a relansa, într-o nouă versiune, Drumul Mătăsii. Este un proiect cu mize economice, comerciale uriaşe, care, în mod firesc, necesită voinţă politică înainte de orice. Într-o astfel de situaţie, a fost un lucru foarte bun faptul că România a fost invitată, am avut onoarea să reprezint interesele României şi să exprim interesul pentru traseul noului Drum al Mătăsii, un proiect care a fost iniţiat de actualul preşedinte al Chinei, Xi Jinping, şi care odată devenit realitate şi sunt convins că poate deveni realitate, va genera beneficii economice şi financiare uriaşe, în această arhitectură care se doreşte reînnoită între Asia şi Europa.
În calitate de bun cunoscător al realităţilor chineze, dar mai ales ca urmare a experienţei europene la nivel înalt, cum vedeţi evoluând acest proiect cu o anvergură transcontinentală, în condiţiile concurenţei economice globale?
Da, este o întrebare corectă pentru că la nivel global şi regional există diferite formule de cooperare şi toţi facem parte din acelaşi sistem economic-comercial. La nivel regional regulile sunt, câteodată, diferite, dar, pe de altă parte, să nu uităm că între Uniunea Europeană şi China există un dialog politic şi o formulă de acţiune în domeniul economic-comercial reunite într-un parteneriat strategic care are multe beneficii. Sunt şi anumite dificultăţi peste care s-a trecut până acum şi de care se încearcă să se treacă prin dialog politic. Există o formulă de parteneriat între UE şi China, dar pe de altă parte există şi regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului care sunt reguli general valabile pentru toţi. Deci, există o bază şi tehnică, şi comercială, pentru a putea realiza acest proiect. Nu va fi simplu, dar, spuneam că dacă prin cooperarea statelor, şi vorbim de aproximativ 56 de state care s-ar putea afla pe acest traseu al viitorului Drum nou al Mătăsii, dacă există voinţă politică, acest proiect poate deveni realitate. Este important că un jucător politic şi economic atât de mare cum este China se implică direct, pentru că şansele acestui proiect cresc corespunzător.
În cadrul interviului realizat la Beijing, în urmă cu doi ani şi jumătate, afirmaţi că „relaţia dintre România şi China este o relaţie specială”. De atunci, relaţia bilaterală a căpătat noi nuanţe în cadrul formatului China – Europa Centrală şi de Est (16+1), au fost anunţate o serie de proiecte economice şi culturale, au fost derulate vizite la nivel înalt, atât la Bucureşti, cât şi la Beijing. În aceste condiţii, dacă privim campania prezidenţială din 2014 din România, dar şi mesajele promovate constant în presa europeană, observăm că se doreşte inducerea unei stări de reţinere, de teamă, în faţa construcţiilor de cooperare pe zona estică şi asiatică, iar aici vorbim concret de investiţiile chineze.
Senatorul Titus Corlățean alături de Wang Tienshan, fost Consul General al R.P. Chineze la Constanța
În primul rând, şi în discursul pe care l-am prezentat în plenul conferinţei în faţa multor participanţi, oficiali chinezi şi străini, cât şi cei din mediul de afaceri, din administraţiile provinciale, am spus, pe deoparte, că relaţia dintre România şi China este o relaţie specială istoric vorbind. Anul trecut de altfel am marcat aniversarea de 65 de ani de relaţii bilaterale între ţările noastre, România fiind al treilea stat care a recunoscut Republica Populară Chineză. Pe de altă parte, este adevărat că acest nou format de cooperare 16+1, cele 16 state din Europa Centrală şi de Sud-Est şi China este un format complementar şi nu contradictoriu celui care este între Uniunea Europeană şi China. Este un format care aduce acum sau în perspectivă beneficii economice. Pentru că, până la urmă, într-o lume în care creşterea economică este o miză extrem de importantă, în care resursele au devenit mai puţine în clipa de faţă decât poate au fost anterior, într-o lume a competiţiei, este nevoie şi de cooperare şi este nevoie de beneficiu economic, vorbind de miza acestei cooperări. Aici, în formatul 16+1, este o miză comercial – economică evidentă, iar lucrurile pot să evolueze în direcţia unor finanţări privind proiecte mari de infrastructură, de dezvoltare, în domeniul energiei. Sunt lucruri pe care de altfel primi-miniştri le-au discutat la Bucureşti, atunci când România a găzduit această reuniune, în urmă cu ceva mai bine de doi ani.
Pe de altă parte, ar fi bine să ieşim din dublul limbaj internaţional care există. Uneori se manifestă reticenţă şi faţă de competiţia dintre actorii internaţionali şi China inclusiv, dar, pe de altă parte, trebuie să constatăm că marii actori politici, economici internaţionali, şi SUA, şi Germania, şi Franţa, şi Italia, şi Marea Britanie, ca să mă refer şi la statele europene, au dezvoltat relaţii bilaterale foarte solide economic şi comercial vorbind. În fiecare an, vedem contracte de foarte multe miliarde semnate de lideri politici europeni cu liderii politici din China. Deci, acest proiect la care dorim ca şi România să ia parte, să constituie un nou Drum al Mătăsii, nu este contradictoriu cu interesele economice ale statelor membre UE. Cred că este un proiect cu un potenţial extrem de benefic. Încă odată, eu am exprimat interesul României de a face parte din proiect, iar intervenţia mea, din partea Bucureştiului, am constatat că a fost bine primită de oficialii chinezi, cu interes din partea altor oficiali, inclusiv reprezentanţi din state europene care au fost prezenţi. Prin urmare, există o bază bună să putem să trecem la o activitate laborioasă, este adevărat, dar care să permită realizarea acestui proiect de foarte mare anvergură.
Domnule Titus Corlăţean, la finalul dialogului nostru, care este mesajul cu care veţi merge în Parlamentul României în urma “Reuniunii liderilor din ţările aflate de-a lungul Centurii economice şi al Drumului Mătăsii”, de la Xi’an?
Nu este un mesaj doar către Parlamentul României, ci va fi un mesaj de informare şi către Guvern, şi către instituţiile cu competenţe în materie, pentru că în astfel de situaţii guvernele statelor sunt cele care au pârghiile pentru a se implica într-un astfel de proiect. Mesajul meu va fi că există interes şi din partea Chinei şi partenerilor internaţionali şi o oportunitate economică-comercială uriaşă, şi este bine ca România să fie activă din punctul acesta de vedere, în perioada următoare.
Am discutat în marja conferinţei şi cu alţi şefi de delegaţie şi am să vă dau un singur exemplu din mai multe. Am avut o foarte bună discuţie cu şeful delegaţiei din Georgia. Cu acesta am subliniat cât de important a fost faptul că România şi Georgia au reuşit, cu ceva timp în urmă, să relanseze acel proiect, acea linie de feribot între Portul Constanţa şi respectiv Georgia, pe cealaltă coastă a Mării Negre, la Portul Poti. Această legătură comercială de feribot, care produce deja schimburi de mărfuri între cele două ţări, poate deveni în acest context extrem de interesant o conexiune pe acest Drum al Mătăsii. Iată că trebuie să punem cap la cap nişte lucruri, avem conexiunile noastre specifice ale României cu statele din zona caspică, cu Azerbaijan, de exemplu, lucrăm noi înşine la un proiect de coridor de transport de mărfuri între zona noastră a Mării Negre şi zona caspică, dar ele au o şi mai mare logică, iată, în noul context de mai mare anvergură cel al noului Drum al Mătăsii. Este clar că voi propune autorităţilor române să formeze o echipă care să lucreze foarte serios la contribuţia României în acest proiect.
Domnule Titus Corlăţean, vă mulţumim foarte mult pentru timpul alocat acestei discuţii, vă dorim succes în continuarea programului dumneavoastră şi mesaje bune către ţară.
Vă mulţumesc foarte mult şi eu.
Beijing – Xi’an, 22 mai 2015
REFERINȚE >>>
Reuniunea liderilor locali-naționali ai țărilor aflate de-a lungul Centurii economice și al Drumului Mătăsii
INTERVIU – „Relaţia dintre România şi China este o relaţie specială”
Xu Feihong: “România se situează în poarta drumului mătăsii Asia-Europa”
CHINA – ECE | Expoziţia comercială și de investiții, Ningbo 2015
COMENTARIU | Noul mod de gândire în diplomaţia Chinei
Li Keqiang: “China nu are nicio intenţie de a concura cu alte ţări pentru supremaţie”
Li Keqiang: China se confruntă cu provocări formidabile, orientându-se spre o nouă normalitate
