Reputatul profesor și românolog Xu Wende (徐文德) a repurtat un nou succes editorial odată cu publicarea în limba română a volumului “Poezii de Mao Zedong”, apărut la Editura Radio China Internațional. Un nou succes marcat în acest an, după publicarea volumelor „Giuvaiere din lirica clasică chineză” și „Poezie chineză din Dinastia Tang” (asupra cărora voi reveni cu o altă ocazie), de asemenea apărute în limba română.
Un împătimit al culturii și limbii române, profesorul Xu Wende (foto sus) sfidează timpul și energiile, fiind un peren pionier al traducerilor din și în limbile chineză și română, intensitatea cu care continuă să se dedice pasiunii sale, de zeci de ani, în centrul preocupărilor fiind scrierile poetului național al României, Mihai Eminescu. În anul 1981, împreună cu Ge Baoquan şi Li Ninglai, Xu Wende a publicat volumul „Eminescu – Poezii”, apărut la Editura Yiwen din Shanghai.
Pentru mulți dintre occidentali, prezența lui Mao Zedong în rândul scriitorilor de poezie poate să fie o noutate, ori o curiozitate. Însă, lecturând versurile, tematica ancorată în vremurile de naștere a Noii Chine într-un context asiatic deloc liniștit, poezia lui Mao poate fi citită și într-o dimensiune plină de contact cu realitățile istorice ale mijlocului de secol XX.
Volumele „Giuvaiere din lirica clasică chineză” și „Poezie chineză din Dinastia Tang” apărute la Editura Radio China Internațional
Așa cum este consemnat în volum, prima tentativă a profesorului Xu de a traduce o poezie scrisă de Mao Zedong a avut loc în 1958, apoi în 1967 a tradus majoritatea textelor cuprinse în actualul volum. De atunci s-au scurs zeci de ani în care traducerile au fost șlefuite, odată cu tot mai profunda cunoaștere a limbii române, astfel încât Xu Wende a ajuns să fie recuonoscut în România drept unul dintre cei mai valoroși chinezi românologi. 
Eforturile sale au fost recompensate în anul 2000 când Ambasadorul României la Beijing, E.S. Ioan Donca, i-a decernat Medalia Comemorativă „150 ani de la naşterea lui Mihail Eminescu”, conferită de preşedintele Emil Constantinescu, cu ocazia aniversării a 150 ani de la naşterea lui Mihai Eminescu.
Până la acel moment, însă, cu mult timp în urmă, Xu Wende a fost remarcat și apreciat de Mihail Sadoveanu (în partea dreaptă a imaginii).
Deși a pășit dincolo de pragul celor 81 de ani, profesorul Wu Wende rămâne ancorat în activitatea de traducere din limba chineză în limba Română, între proiectele următoare aflate în etapa de editare finală numărâdu-se Analectele (论语), Cartea despre Tao şi virtute (道德经), Cartea cântecelor (诗经), care urmează să vadă lumina tiparului în China.
Aduc mulțumiri profesorului Luo Dongquan (骆东泉) pentru informațiile puse la dispoziție și utilizate la realizarea acestui text.
REFERINȚE >>>
Anna Eva Budura, despre “Râul de Aur al Chinei”
Lansare de carte | CHINA – VIEȚI ÎN VÂLTOAREA ISTORIEI
“Interviu cu Luo Ming” – Volum dedicat E.S. Ambasador Romulus Budura
O prietenie filatelică de 40 de ani, la ICR Beijing
Poezie şi tradiţie românească, la ICR Beijing
Limba română împlinește 47 de ani, la Radio China Internațional
LECTURĂ | “Soții și concubine”, în traducerea Ionelei Voicu
