Relațiile de cooperare dintre Republica Populară Chineză și țările din Europa Centrală și de Est, incluse în formatul “16+1” au reprezentat tema și punctul de pornire a unei noi inițiative chineze concretizate, la Beijing, prin lansarea unui nou organism. “China – Central and Eastern European Countries Think Tank Network” este, începând de miercuri, o nouă platformă de comunicare chino-asiatică în care sunt implicați lideri politici, academicieni, universitari, economiști și din societatea civilă. România a fost reprezentată la eveniment de fostul premier Victor Ponta și de Prof. Dr. Liviu Mureșan, președintele Eurisc. Despre importanța relațiilor și înțelegerii transformărilor mondiale odată cu prezența tot mai consistentă a Chinei în plan politic și economic, Prof. Dr. Liviu Mureșan (foto) a acceptat să dialogheze în cadrul unui interviu acordat Radio China Internațional.
Domnule Profesor Liviu Mureșan, vă mulțumim pentru noua bucurie de a dialoga la Radio China Internațional pe tema relațiilor chino-române și pe tema relațiilor europeano-chineze. Sunteți din nou la Beijing, pentru un proiect nou, pentru lansarea “China – Central and Eastern European Countries Think Tank Network”. Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre acest nou proiect pe care China îl lansează.
Vă mulțumesc pentru invitația de a mă întâlni cu ascultătorii postului dumneavoastră și îmi face plăcere să îmi amintesc precedentele întâlniri pe care le-am avut în cursul vizitelor pe care le-am făcut în China în ultimii ani. De data aceasta este vorba despre lansarea unei rețele, a unui network de think thank-uri care să sprijine inițiativa conducerii chineze privitor la „16+1”. În cursul lunii decembrie, anul trecut, premierul Li Keqiang a avut o vizită în Serbia și cu acel prilej a anunțat acest moment și iată că ieri am avut ocazia să inaugurăm acest network. S-a dorit ca demersul pe care îl fac oficialitățile din cele 16 țări, împreună cu conducerea Chinei, să fie suplimentat, susținut și de un dialog la nivelul acestor think-thank-uri. Am avut întâlniri pregătitoare, am fost la Bled (n.m. – Slovenia) și iată că acum ne-am întâlnit la Beijing din cele 16 țări, reprezentanții academiilor de științe, ai think-thank-urilor, foști diplomați, oameni politici, care sunt implicați în acest demers. Tema a fost una extrem de actuală, este o continuare a summitului de la Suzhou și chiar s-a și numit ca atare, ca suport al cooperării „16+1”. Luna trecută, a avut loc la Shanghai o altă întâlnire extrem de utilă și am avut onoarea să iau parte, a fost vorba de China și Uniunea Europeană în care s-a pus problema unui viitor comun la care să se lucreze pentru cuplarea strategică a investițiilor din „Belt and road”, din inițiativa chineză, și cea a Europei așa numitul „Plan Junker”. Concluziile care au rezultat s-au regăsit în ceea ce s-a discutat și în cursul zilei de ieri. Constatăm o intensificare a acestor activități, o implicare mai mare a societății civile, academice din cele 16 țări în legătură cu această inițiativă de succes a conducerii chineze și conducerii celorlalte 16 țări.
Domnule Profesor Liviu Mureșan, sunteți fondatorul şi preşedintele Fundaţiei EURISC – Institutul European pentru Risc, Securitate şi Managementul Comunicării, o organizaţie implicată în evenimente importante la nivel Euro – Atlantic. Cum vedeți din această poziție inițiativa chineză, primiți cu ghilimele, de „asalt” pe spațiul est-european. Evident, la nivelul întregii Europe China dezvoltă relații de cooperare economică, politică, socială, culturală, dar această preocupare care pare specială pe formatul „16+1”. Este o atenție acordată unor țări în special venite din fostul bloc comunist, în care relațiile erau speciale până în momentul 1990. Cum vedeți această preocupare dedicată pe acestă zonă.
Îmi face plăcere să îmi amintesc că în 2011, la Bruxelles, am avut ocazia să vorbesc despre China o nouă putere europeană. Menționam atunci că așa cum avem Statele Unite ca putere europeană, Rusia ca putere europeană, și China va fi prezentă, se va implica în proiectele europene într-o mai mare măsură. Iată că în cinci ani de zile, aceste lucruri devin o realitate. În contextul acesta trebuie spus că la început, în cadrul structurilor europene, a existat o anumită dacă vreți reținere, mai puțină înțelegere față de problematica aceasta și această inițiativă. Îmi amintesc că au fost și niște scrisori în care se făceau niște recomandări în legătură cu o anumită detașare a celor 16 țări față de această inițiativă …
Bănuiesc că vorbiți de momentul summitului de la București.
Da, iar aceste lucruri s-au depășit. Mi-a făcut plăcere să constat, la Shanghai, prezența reprezentanților Comisiei Europene, a diverselor stucturi de la Bruxelles, Romano Prodi în prezidiu … Deci lucrurile merg spre acest firesc al unor demersuri comune pentru a asigura stabilitatea, prosperitatea, pe spații mari, nu numai în China ci și în acestă zonă din care facem și noi parte, cele 16 țări din Europa Centrală și de Est. Ceea ce este interesant este că lucrurile merg într-o direcție bună și sunt deosebit de, aș spune, complexe, pentru că constatăm că acest „Drum al Mătăsii” este suplimentat de această centură maritimă din sudul Asiei și chiar s-a discutat în perspectivă, când se vor intensifica schimburile în partea de Nord a Asiei, în zona Arctică, în care China vede o posibilitate de creștere a schimburilor maritime datorită schimbărilor climatice, deci legătură directă între China și Europa de Vest prin partea de Nord a Asiei și Europei, iată deci că conexiunile cu Europa se multiplică. Inițiativele vor continua. Din câte am înțeles, urmează un forum China – țările Europei de Nord, China – țările Europei de Sud.
De asemenea, am avut șansa să fiu acum două luni, la Londra, la scurt timp după vizita istorică a președintelui Xi Jinping și întâlnirea cu conducerea Marii Britanii, cu stabilirea unor relații de aur, privilegiate, între cele două țări. Iată deci că lucrurile evoluează spre un firesc între țările europene și China, în formula bilaterală, dar și în această formulă de colaborare colectivă pe care o avem noi cele 16 țări cu China.
Domnule profesor, Institutul European pentru Risc, Securitate şi Managementul Comunicării are în vedere tocmai aceste evoluții în perspectivă. Dacă privim de la precedentul nostru dialog, din 2013, Europa, lumea s-au schimbat foarte mult. Acest lucru nu doar ca urmare a evenimentelor de ordin militar, a acțiunilor teroriste și a sistemelor de securitate tot mai implicate, dar și din perspectivă economică, și din perspectiva implicării și prezenței Chinei în spațiul politic și economic mondial. Cum vedeți această evoluție? Vorbeați de poziționarea Chinei în plan maritim. China privește în viitor și își proiectează pe termen foarte lung toate acțiunile. Cum vedeți în perspectivă prezența Chinei pe scena mondială?
Dacă ar fi să avem o perspectivă istorică, demersul care a fost în secolul XV, de a descoperi lumea, și care după aceea împăratul chinez a oprit acel demers, de data aceasta este o plecare, dacă vreți, din China spre toate colțurile lumii și nu este vorba de a reveni în China și de a da foc corăbiilor și de a arde toate documentele. De data aceasta China va fi prezentă pe măsura dimensiunii și strategiei pe care și-a stabilit-o. Este un jucător global, este acel dialog la ora actuală între SUA și China care treptat vine să înlocuiască la nivel de importanță tradiționalul dialog SUA – Rusia, așa încât vom constata că prezența chineză va fi tot mai activă și chiar cerută în diverse părți ale lumii. Nu mă refer doar la partea economică și investiții, mă refer și la partea politică și de securitate. Sunt o serie întreagă de evoluții la care prezența chineză este considerată absolut obligatorie, atât în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate, cât și ca țară care are această imagine de putere soft care dorește să fie prezentă în special în domeniul acesta al intervențiilor umanitare, a prezenței în zonele fierbinți, cu alte mijloace decât sunt utilizate de alte puteri. Acesta este un exercițiu care va duce și în China la dezvoltarea unor capacități, a unei experiențe, a unor instituții în acest sens, și în același timp, în plan mondial, se va regăsi o reinventare a Chinei într-o formă potrivită pentru instituțiile internaționale, pentru inițiativele mari care au loc pe plan internațional.
Aș vrea să mă refer în acest context la acest construct financiar care a fost finalizat, această Bancă Asiatică de Investiții (BAII). Constatăm că majoritatea țărilor europene sunt prezente și țări care nu s-au înscris la timp ca fondatoare la ora actuală constată că practic a fost o șansă pierdută. Sunt tot felul de instrumente într-o perioadă de instabilitate, în care trebuie să faci apel la toate cunoștințele pe care le ai și, în același timp, trebuie să dai dovadă de multă inventivitate, în care dialogul este o formă care trebuie să fie prioritară în fața oricărei demonstații de forță sau a confruntării.
Considerați că este lumea pregătită pentru prezența unui alt jucător important care la un moment dat va determina noi decizii, va determina noi orientări și modele, metode de lucru?
Atât conducerea chineză, instituțiile, populația, cât și celelalte țări, trebuie să se obișnuiască cu această realitate. Am avut privilegiul să vin în această țară în ultimii 20 de ani de nenumărate ori, în diversele puncte ale sale și am putut vedea această creștere durabilă a economiei chineze, a societății, progresele extraordinare. Progresul în domeniul cercetării, educației, al abordărilor strategice, iar această deschidere, interesul manifestat de către colegi față de modul de funcționare a instituțiilor europene, față de modul de gândire, a percepțiilor pe care le avem la Bruxelles, dar și în țările membre, trebuie să fie și interesul, și preocupare și eforturile noastre de a înțelege complexul acesta și specificitatea societății chineze, aceste mii de ani de istorie și de civilizație care și-au pus amprenta și care sunt și pentru noi un model de abordare. Cel puțin în legătură cu gândirea strategică, cu instituțiile strategice, cultura strategică, Europa are de învățat și chiar și țara noastră.
Pentru că ați menționat România, sunteți reprezentantul unui think thank românesc, sunteți reprezentantul român în cadrul unei alianței de nivel mondial, cum vedeți prezența României în relația cu China și dacă puteți să menționați cum a fost prezentă România în cadrul evenimentului de la Beijing.
Mi-a făcut plăcere să pot să reamintesc colegilor, nu numai chinezi, dar și din celelalte țări, faptul că România are o tradiție în aceste relații cu marele prieten China, un potențial de colaborare și de prietenie care a fost nu numai volorificat de-a lungul anilor de către țara noastră, dar a fost și pus la dispozție în anumite momente, chiar și unor mari puteri. Mă refer la relațiile care au fost stabilite între Statele Unite și China cu ajutorul României.
Legat de prezența aici a României și modul în care a fost menționată aș vrea să spun că România care a găzduit un summit “16+1” este menționată în mod curent ca o țară care și-a adus contribuția la această construcție. Pe dimensiunea aceasta neguvernamentală, evenimentul la care am luat parte a fost un eveniment special pentru că a adus și oameni politici care au avut responsabilități de-a lungul anilor în țările lor. Mă refer aici la faptul că deschiderea lucrărilor s-a făcut în prezența domnului Victor Ponta, fostul prim-ministru al României, a fostului vice prim-ministru al Croației, vice prim-ministrul Poloniei, fostul ministru de Externe al Cehiei, al Munte-Negrului, fostul vice-ministru al mediului înconjurător din Bulgaria. Iată deci că au venit oameni politici care de-a lungul timpului au adus o contribuție și care acuma, din perspectiva societății civile s-au exprimat ca atare în dialogul pe care l-am avut în cursul zilei de ieri.
Domnule profesor, pentru că ne apropiem de final, aș dori să facem un pas mai profund pe relația România – China. Face România ceea ce trebuie, măcar la nivel de comunicare, pentru că în plan economic rezultatele par să întârzie, face România ce trebuie pe relația de cooperare cu China. Avem tot timpul în spate o relație de cooperare care era de invidiat în perioada de până în 1990. Am reușit să revenim, dar parcă în comparație cu celelalte țări din formatul „16+1” nu suntem la fel de vioi.
Acest deficit de activitate pe care l-ați menționat este într-o anumită măsură o realitate și v-aș ruga foarte mult să luați în considerare că experiența pe care o avem, tradiția este cea care ne ajută să căutăm niște căi de colaborare și de valorificare a potențialelor pe care le avem în prezent fiecare dintre noi. România nu are aceeași ofertă, dacă vrem să discutăm, care o avea acum două-trei decenii, ofertă de producție industrială. Cererea este diferită acum în China. Însă, se pot realiza, dacă vreți, și se pot valorifica nu numai aceste relații bilaterale, dar și acea formulă de bilateral plus, adică de a merge împreună și de a aborda terțe piețe. S-a menționat acest lucru. Îmi amintesc, chiar săptămâna trecută, sâmbătă, ambasadorul Chinei la București, domnul Xu, a invitat organizațiile neguvernamentale la o întâlnire de sfârșit de an, pentru un bilanț, și spunea că dorește ca China să ajungă să fie numărul unu în investiții în România, și acest lucru se apropie de o finalizare. Au fost mai mulți ani de eforturi pentru a pune la punct o serie întreagă de proiecte. Și autoritățile române, de-a lungul ultimelor guverne, încet-încet, au avansat, structurile de la noi din țară s-au adaptat acestor cerințe. În același timp, partenerii chinezi au realizat că intrarea pe o piață din cadrul Uniunii Europene, care este piața românească, este și o ocazie de a învăța regulile acestea noi ale uniunii. Sunt optimist că avem mai multe instrumente mai sofisticate, strategice, cu care putem să operăm în perioada următoare.
Domnule profesor Liviu Mureșan, vă mulțumim pentru prezența la dialogurile Radio China Internațional. Vă doresc și îmi doresc ca expertiza și informațiile pe care le acumulați în cadrul acestor reuniuni să fie profund folosite de cei care decid la București. Pe de altă parte, vă doresc dumneavoastră succes și putere pentru a continua aceste proiecte deosebit de importante euro-asiatice.
Vă mulțumesc foarte mult. Să ne dorim toți sănătate și pace, și cum menționa ieri un coleg chinez intrăm într-un an al maimuței care se așteaptă a fi un an de inițiative, de agilitate, de capacitate de adaptare și cu rezultate surprinzătoare. Să sperăm că vor fi de bun augur.
Toate cele bune și un An Nou cu împliniri.
Mulțumesc mult, la fel și dumneavoastră.
Beijing, 17 decembrie 2015
REFERINȚE >>>
INTERVIU – Dr. Liviu Mureşan: “Relaţiile dintre România şi China, o comoară pe care trebuie să o păzim” (septembrie 2012)
Dialog România – China prin Fundaţia Eurisc
Victor Ponta prezent la o conferință economică la Beijing
