Aproape 3.000 de delegați din 99 de țări participă în aceste zile, în orașul elvețian Davos, la Forumul Economic Mondial (WEF), programat în perioada 17-20 ianuarie. Potrivit fondatorului și președintelui executiv al Forumului, profesorul Klaus Schwab, „lumea din jurul nostru se schimbă cu o viteză fără precedent. În acest punct critic, conceptele tradiționale ale societății noastre, locurile de muncă și statul național sunt contestate, fiind de înțeles ca mulți să resimtă nesiguranța sau chiar amenințarea”. În premieră, la forumul din acest an, China va fi reprezentată la cel mai înalt nivel, președintele Xi Jinping urmând să adreseze un mesaj privind angajamentul pentru o cooperare practică și dezvoltare pașnică. (Surse: World Economic Forum/weforum.org, Xinhua, China Daily)
Forumul Davos 2017 are ca temă generală „liderul responsabil și receptiv”, organizatorii anunțând că au avut în vedere frustrarea reală a persoanelor lăsate în urmă de capitalism, de piața globalizată, lider care ar trebui să ofere soluții viabile, echitabile și durabile. Acesta este unul dintre raționamentele pentru care profesorul Klaus Schwab susține că societatea actuală se găsește într-un punct critic.
În acest sens, reuniunea se va concentra pe patru direcții: consolidarea colaborării la nivel mondial, revitalizarea creșterii economice, reformarea capitalismului și pregătirea pentru a patra Revoluție Industrială – digitală, care transformă modul în care trăim și muncim. Legat de „a patra Revoluție Industrială”, forumul a rezervat mai mult de jumătate din cele 400 de sesiuni temelor care privesc incluziunea socială și dezvoltarea, la care se adaugă 30 de sesiuni dedicate crizelor umanitare.
De asemenea, în premieră, reuniunea va include și secțiunea „Shaping Davos”, în care liderii mondiali vor dialoga cu tineri din 20 de orașe din întreaga lume, pentru a răspunde preocupărilor generației mileniului.
Organizatorii Forumului Davos au anunțat cinci priorități de acțiune pentru anul 2017, liderii țărilor trebuind să răspundă așteptărilor avansate de oameni privind o viziune și o cale de urmat astfel încât să poată fi imaginat un viitor mai bun.
Astfel, liderii de guverne, de afaceri și ai societății civile vor trebui (1) să se confrunte cu cea de-a patra Revoluție Industrială, care redefinește industrii întregi, generează apariția unora noi de la zero, ca urmare a progreselor inovatoare în inteligență artificială, robotică, internetul obiectelor, vehiculele cu auto-conducere, imprimarea 3D, nanotehnologia, biotehnologia și calculul cuantic.
Aceste tehnologii au început să își arate pe deplin potențialul, în 2017 urmând să fie observat tot mai mult cum tehnologiile științei și imaginației (SF) devin realitate. În paralel, trebuie să fie rezolvate o serie de probleme stringente cum sunt divizarea societăților între cei care îmbrățișează schimbarea și cei care nu o fac sau modul în care este amenințată bunăstarea prin identificarea cauzelor și contracararea acestora.
Apoi, liderii vor trebui (2) să construiască un sistem multipartit global, incluziv și dinamic de guvernanță, pentru a face față provocărilor economice, tehnologice, de mediu și sociale, fiind obligatorie colaborarea între sectorul public și cel privat la nivel mondial. Aici este subliniat modul actual de cooperare internațională conceput pentru perioada post-război, când statele-națiune au fost actorii-cheie.
În secolul XXI, schimbările geopolitice au generat cu adevărat o lume multipolară, în care noii actori globali aduc noi idei despre modul de schimbare a sistemelor naționale și ordinea internațională, apreciindu-se că ordinea existentă devine mai fragilă. „Atâta timp cât țările interacționează pe baza unor interese comune, mai degrabă decât pe baza unor valori comune, în măsura în care acestea vor fi în măsură să coopereze”, fragilitatea va fi limitată. Se subliniată, de asemenea, că actorii nestatali sunt acum capabili să perturbeze sistemele naționale și globale, inclusiv prin atacuri cibernetice. Iată de ce, pentru a rezista acestei amenințări, țările nu se pot proteja izolându-se, singura cale fiind aceea de a asigura că globalizarea asigură beneficii pentru toată lumea.
O a treia provocare pentru liderii lumii este reprezentată de (3) restabilirea creșterii economice mondiale. O creștere diminuată se traduce prin standarde de viață permanent mai mici: cu o creștere anuală de 5%, este nevoie de 14 de ani pentru a dubla PIB-ul unei țări; cu o creștere de 3%, este nevoie de 24 de ani, condiție în care dacă situația curentă va persista, copiii și nepoții noștri s-ar putea să trăiască mai rău decât predecesorii lor. Aceasta în condițiile în care economia globală ar trebui să creeze miliarde de locuri de muncă pentru a cuprinde o populație în creștere, care se estimează să ajungă la 9,7 miliarde până în 2050, de la 7,4 miliarde în prezent.
O a patra provocare va fi viza (4) reforma capitalismul de piață și restabilirea unui pact între afaceri și societate. Piețele libere și globalizarea au îmbunătățit nivelul de viață și au scos oamenii din sărăcie, însă în paralel au fost dezvoltate defecte structurale, alimentând reacții politice și subliniind necesitatea de a crea structuri permanente pentru echilibrarea stimulentelor economice cu bunăstarea socială.
În cele din urmă, liderii vor trebui (5) să abordeze criza generalizată în formarea identității, care a rezultat din erodarea normelor tradiționale de-a lungul ultimelor două decenii. Globalizarea a făcut lumea mai mică, dar mai complexă, mulți oameni pierzându-și încrederea în instituții. Iată de ce, mulți oameni se tem pentru viitorul lor, căutând idei comune, dar distincte, care pot asigura motivații pentru a continua.
Aici, organizatorii Forumului Davos subliniază că în 2016 alegerile politice au fost câștigate de populiști „prin stimularea credințelor reacționare și extreme”, lideri responsabili trebuind să recunoască temerile și furia oamenilor ca fiind legitime, oferind surse de inspirație și planuri constructive pentru construirea unui viitor mai bun.
În fața acestui cadru general, Forumul Davos va fi în premieră gazda unui lider al R.P. Chineze, președintele Xi Jinping urmând să prezinte un discurs în fața participanților. Vizita în Elveția și participarea la forum, marchează un prim pas făcut de China în anul 2017 nu doar în Europa, ci în cadrul economiei și noii ordini mondiale, în condițiile în care președintele Xi Jinping a anunțat deja că va face apel pentru asigurarea unei „globalizări incluzive”, filozofie care include combaterea protecționismului care riscă să ducă la o nouă împărțire a economiei mondiale.
Într-un articol semnat de Xi Jinping, publicat vineri, 13 ianuarie a.c., în cotidianul Neue Zürcher Zeitung (foto), intitulat „Das schönste Glück auf Erden/Cea mai frumoasă fericire pe Pământ„, președintele Chinei a transmis un mesaj întregii Europe privind necesitatea unui angajament comun de cooperare și dezvoltare pașnică.
Între proiectele prezentate de Xi Jinping se regăsesc menținerea schimburilor și impulsionarea mecanismelor de consultare, alături de înțelegerea reciprocă pe teme care vizează interesele de bază și preocupările majore.
Evidențiind interesele și preocupările în cadrul relației bilaterale China-Elveția, președintele Xi a subliniat și posibilitatea intensificării cooperărilor China-Europa prin intermediul inițiativei „O centură, un drum”, Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB) și a mecanismului de cooperare China – Țările Europei Centrale și de Est (CEEC).
