159 de ani de la Mica Unire și povestea sabiei Domnitorului Alexandru Cuza

Este o zi importantă pentru români, o zi despre Unire și capacitatea de adaptare la momentele rarisime ale Istoriei. La 24 ianuarie 1859, odată cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova (5 ianuarie) și Țara Românească (24 ianuarie), se relua traseul început la 1599 de primul voievod al tuturor românilor, Mihai Viteazul. Mica Unire a românilor și legendele cusute în jurul Domnitorului Cuza sunt completate de un gest cunoscut de puțină lume și care îl are ca principal autor pe profesorul Adrian Năstase, fost ministru de Externe și Prim-ministru al României. (Foto: Alexandru-Bogdan Locovei, Ziarul de Iași)

Grație acțiunilor inițiate în calitate de ministru de Externe la acea vreme (1991), Adrian Năstase a făcut posibilă întoarcerea în România a sabiei oferite de prințul Milos Obrenovici al Serbiei, în semn de recunoștință și prietenie, cu inscripția: „Amicus certus in re incerta” (Prieten sigur în vremuri nesigure). Iată o parte din povestea recuperării sabiei Domnitorului Cuza (foto jos), prezentată de Adrian Năstase, pe care o găsiți integral AICI.

(…) Ambasada de la Paris m-a alertat asupra faptului că într-o revistă din Franța („Paris Match”?) apăruse un articol în care se vorbea despre vânzarea la licitatie, la Londra, a două săbii ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Vânzarea era realizată de rudele îndepărtate ale domnitorului, aflate în Franța.

Am considerat că este de datoria noastră să încercăm să le recuperăm. Am contactat un avocat britanic, pe care l-am instructat in legătură cu licitatia si cu limitele in care putea actiona. Era vorba de DOUA săbii, care se vindeau, cred, ca un singur lot. In final, am reusit să le achizitionăm. Licitatia a avut loc fie la Sotheby’s, fie la Christie’s, nu-mi aduc bine aminte.

Am urmărit cu atenție de la București desfășurarea licitației. Alesesem un intermediar pentru a evita tentația din partea vânzătorului de a crește prețul, în timpul licitației, prin alți pretinși cumpărători, cunoscând interesul guvernului nostru. 

(…) Timpul fiind scurt, după ce, în prealabil, obținusem aprobarea premierului Stolojan, am folosit banii din casieria ambasadei de la Londra pentru a plăti . Am adus, prin curier diplomatic, cele două săbii la Bucuresti. Una, am oprit-o la Ministerul de Externe, pentru muzeul diplomației românești (deocamdată, cred că a fost dusă în depozitele din subsolul guvernului), cealaltă a ajuns la Muzeul Cotroceni.

Ea i-a fost oferită lui Cuza de către prințul Milos Obrenovici pentru că înlesnise un transport de arme prin teritoriul Principatelor, arme care veneau din Rusia. Sabia, lucrată la Viena, are un mesaj inscris pe lamă: „Amicus certus in re incerta”. Mânerul simbolizează lupta românilor și a sârbilor (leul și vulturul) cu otomanii (șarpele) iar teaca sabiei este ornată cu diamante si smaralde. (…)

Nu a fost primul și nici ultimul gest pe care Prof. Adrian Năstase l-a făcut pentru recuperarea memoriei României, pentru aducerea acasă a simbolurilor naționale.

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, De departe ... România, România. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.