Naiul românesc, la fundaţia unui nou centru internaţional de schimburi academice al Conservatorului din Xi’an

În fosta capitală imperială antică Xi’an, astăzi capitala provinciei chineze Shaanxi, au fost puse bazele Centrului Internaţional de Schimburi Academice pentru Nai al Conservatorului de Muzică din Xi’an. Evenimentul marcat la data de 10 iunie este o premieră nu doar pentru China, ci pentru întreaga Asie, este cu atât mai valoros din perspectiva relațiilor tradiționale dintre România și China, cu cât bazele și primele cursuri de nai au fost asigurate de doamna Raluca Pătuleanu (foto), româncă stabilită de 28 de ani în Belgia.
Timp de trei zile, mai mult de 50 de chinezi îndrăgostiţi de naiul românesc au participat la un master-class în care au fost prezentate o parte din tainele instrumentului care generează o frumoasă şi impresionantă pasiune în China.

Invitaţia lansată de Conservatorul de Muzică din Xi’an şi de Asociaţia de Prietenie China-România mi-a oferit şansa şi onoarea de a fi alături de doamna Raluca Pătuleanu, extrem de cunoscută şi apreciată în China, de prodecanul Gao Chunhua – şeful catedrei pentru instrumentele tradiţionale de suflat din cadrul Conservatorului, dar şi alături de zeci de chinezi care sunt în măsură să vorbească dominaţi de emoţie despre marii naişti români: Gheorghe Zamfir și Nicolae Voiculeţ. Cât despre modul în care o privesc chinezii pe Raluca Pătuleanu şi felul în care vorbesc despre România, admiraţia, respectul şi recunoştinţa sunt cuvinte prea puţin cuprinzătoare pentru a exprima puternicele reverberaţii emoţionale şi prieteneşti.

În China există, de mai mulţi ani, o asociaţie naţională a pasionaţilor de nai ajunsă la 1.000 de membrii activi (cu vârste cuprinse între 20 și 80 de ani), capabili să interpreteze piese muzicale urmărind partituri, chiar dacă mulţi nu sunt absolvenţi de şcoli sau universităţi de muzică. Dacă despre România se spune că este patria naiului, trebuie cunoscută în egală măsură faptul că încă din perioada Dinastiei Tang (618-907) a fost consemnată existenţa unui instrument similar naiului, denumit Pai Xiao/排箫 (vezi frescă din perioada Tang, expusă la Muzeul Mausoleului Zhaoling, ridicat în memoria Împăratului Taizong/626-649), dar care odată cu apariţia instrumentelor cu corzi şi a celor de suflat din metal aproape a dispărut din cultura tradiţională locală.

În anii din urmă, ca urmare a procesului de renaștere internă și promovare culturală națională și internațională, naiul a devenit un instrument care generează pasiuni. Tot mai mulți profesioniști ai instrumentelor chineze tradiționale de suflat au adoptat naiul, varianta românească fiind nu doar cea mai cunoscută și apreciată, ci piesa la care visează să o dețină majoritatea celor pasionați. Cel mai cunoscut nai românesc în China este naiul Preda, instrument produs la a treia generație în familia cu același nume, Ionuț Preda (prezent la evenimentul de la Xi’an), fiind unul dintre românii binecunoscuți în lumea muzicală din China.

Revenind la inaugurarea Centrului Internaţional de Schimburi Academice pentru Nai al Conservatorului de Muzică din Xi’an, trebuie subliniat că evenimentul a fost salutat de președintele Conservatorului – Feng Libin, de decanul secţiei instrumentelor de suflat – Wu Yaqiu, dar şi de directorul Institutului Cultural Român din Beijing – Constantin Lupeanu, fiind subliniată nu doar lansarea primului proiect din Asia dedicat studiului naiului ci şi relaţia de prietenie dintre China şi România, pe care a fost construit centru, vreme de aproape un an.

Alături de bunăvoința și deschiderea arătată de conducerea Conservatorului de Muzică din Xi’an, meritul inaugurării Centrului Internaţional de Schimburi Academice pentru Nai aparține profesorului Gao Chunhua și doamnei Raluca Pătuleanu, care de mai multă vreme s-au aflat în contact pentru ca acum, iată, ideea să fie concretizată.

Gao Chunhua (foto), unul dintre cei mai apreciați muzicieni din China pentru modul în care se exprimă cu ajutorul instrumentelor tradiționale de suflat, a făcut o pasiune specială pentru nai, ajungând ca în aproape un an să stăpânească instrumentul.
Mai mult, începând din această toamnă, la Conservatorul de Muzică din Xi’an, sub conducerea profesorului Gao, va fi inaugurat primul an de studiu în care o grupă de studenți va avea naiul ca alt doilea instrument de studiu. Pentru această inițiativă, doamna Raluca Pătuleanu a fost solicitată să ofere expertiză. Similar, Asociaţia de Prietenie China-România şi Institutul Cultural Român din Beijing, care va sprijini comunicarea cu maestrul Gheorghe Zamfir, Nicolae Voiculeţ, Radu Nechifor sau Cornelia Tihon, naişti care se bucură de o spectaculoasă imagine în China.

Înainte de a încheia acest prim semnal care dezvăluie inaugurarea Centrului Internaţional de Schimburi Academice pentru Nai al Conservatorului de Muzică din Xi’an, trebui să subliniez că buna comunicare dintre cursanţi şi profesor a fost asigurată de românistul Luo Dongquan – vicepreşedinte al Asociaţiei de Prietenie China-România (foto jos), apoi să las ultimul cuvânt doamnei Raluca Pătuleanu, prezentând o secvenţă din interviul realizat la finalul master-classului susţinut în faţa naiştilor chinezi:

Poporul chinez este un popor decis. Ceea ce au promis, au făcut. Nu mi-am imaginat că într-adevăr vor realiza o fundaţie internaţională a naiului, că sunt atât de talentaţi, că pot să realizeze acest proiect şi că pot să cânte toate exerciţiile pe care le-am arătat. Nu mi-am imaginat că tot ce am scris pentru ei, în cursuri, o să le ducă la bun sfârşit. Când am ajuns aici, nu ştiam ce nivel au şi am făcut din toate nivelurile: debutanţi, avansaţi, şi am fost uimită să văd ce capacitate de captare au şi câtă ambiţie” – Raluca Pătuleanu.

REFERINȚE >>>
Pansament și leac de dor de România, la “Muzica Lumii” din Beijing
Nicolae Voiculeț a oferit chinezilor „România de vis”

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, Asia, China, De departe ... România, Europa - Asia, Înţelege China, Români în China, România, România - China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.