Dragonul și fenixul – ULTIMUL ZID (IV)

După ce milenii la rând s‑au confundat cu evoluția și credința, nu trebuie să fie de mirare că, și astăzi, dragonul sau loong în chineză domină convingerile și imaginația chinezilor.
Singurul simbol zodiac absent din lumea cotidiană pământeană, dragonul este similar miturilor chinezești, fiind capabil să zboare, să meargă, să stârnească vântul și ploaia. Însă dragonul este iubit mai ales pentru că aduce oamenilor binecuvântare, noroc și avere, în ciuda amestecului ciudat de caracteristici preluate de la nouă animale: ochi de homar, coarne de cerb, gură de bou, nas de câine, mușchi de somn, coamă de leu, coadă de șarpe, solzi de pește și gheare de vultur.

În timpuri străvechi, dragonul era simbolul puterii și familiei imperiale. Fiecare împărat se considera un dragon, singurul îndreptățit să poarte titlul de „dragon autentic și fiu al cerului”. Niciun om obișnuit nu avea voie să folosească obiecte care purtau imaginea unui dragon, chipul împăratului fiind eufemizat ca „față a dragonului”, haina lui, „dragon imperial”, iar descendenții, „fii și nepoți ai dragonului”.

Dat fiind că etnicii han au considerat întotdeauna dragonul drept simbol al naționalității, chinezii se consideră descendenți ai dragonului. Cei mai pricepuți dintre chinezi, indiferent de domeniu, sunt comparați cu dragonii și sunt considerați ca fiind reîncarnări ale dragonului. Iată de ce chinezii își doresc ca propriii copii să exceleze și să reușească în viață ca un dragon printre oamenii obișnuiți. Prezent în majoritatea reprezentărilor tradiționale, dragonul are un dans specific promovat în ocazii festive, dar și de Sărbătoarea Lampioanelor sau Sărbătoarea Bărcilor Dragon.

La rândul ei, pasărea fenix este văzută drept regina tuturor păsărilor din legendele chineze. Având capul unui păun, corpul de lebădă, aripile asemenea unui cocoș, însă de aur, păsările fenix sunt mesagerii fericirii. De aceea, se spune că păsările fenix apar doar în momente de pace și prosperitate, iar acolo unde se opresc pentru a se odihni se găsesc comori. Pasărea fenix are atât caracteristici masculine, cât și feminine, masculul fiind feng, iar femela, huang.

În cultura chineză, împăratul a ajuns să fie asimilat dragonului, iar împărăteasa păsării fenix, aceasta fiind o explicație pentru care mulți dintre nou‑născuții din China primesc numele Loong (dragon) sau Feng (fenix), simbolizând demnitatea și virtutea.

Potrivit legendelor, un fenix nu moare. Ori de câte ori ajunge la vârsta de 500 de ani, se autoaprinde, iar după ce trece prin purificarea flăcărilor, revine la viață, renăscând din propria cenușă. Un astfel de ciclu este numit „nirvana fenix”, expresie folosită pentru a arăta că înaltele idealuri devin realitate numai după eforturi și sacrificii mari.

Chinezii cresc în filosofia și convingerea că, atunci când vine o furtună, ea pleacă luând cu ea greutățile. În urma furtunii trebuie să rămână atitudinea demnă, corectă și înțeleaptă, schimbările pozitive, utile și atent analizate, doar așa fiind posibilă inevitabila avansare, transformare și recompensare.

Mai mult, sunt învățați că gândirea și judecata într‑un cadru legal ar trebui să fie principiile care să fie învățate, însușite și urmate. Dacă oamenii prefăcuți reușesc să folosească falsa moralitate și falsa justiție pentru a manipula legile și opinia publică, societatea va intra fără îndoială într‑un abis îngrozitor. Fracturarea ordinii va duce la apariția furtunii. Iar apariţia și dezvoltarea furtunii reflectă neascultarea, reacția impulsivă, iraționalitatea.

Chinezii au învățat de milenii că evenimentele vin și pleacă, indiferent ce se întâmplă la capetele curcubeului, că progresul și evoluția sunt parte a transformărilor, pentru fiecare trebuind să fie păstrată credința că ziua de mâine va fi mai bună.

* Din „Cum să înțelegi China” (Partea I), apărut în volumul „După 70 de ani – ULTIMUL ZID”, Dan Tomozei, Editura Corint, București 2020

REFERINȚE >>>
Fac parte din generaţia condusă tot mai mult de false şi străine valori – ULTIMUL ZID (I)
China rămâne ultima barieră în calea globalizării cultural‑identitare pe fond economic – ULTIMUL ZID (II)
Cum să înțelegi China – ULTIMUL ZID (III)

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, Asia, Cărţile mele, China, De departe ... România, Descoperind China, Din arhive, Înţelege China, Români în China, România, România - China, ROMANIA-CHINA 70, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.