Scrisoare către casă, de departe … (II)

Mamă, tată, soră, frate,
primiți de la capăt de lume un gând bun, de iubire, de pace în suflet și liniște în gânduri.

Vă scriu din nou, din prima țară care a anunțat pericolul unei pandemi, din țara care, de câteva zile, în capitala Beijing, a ridicat și ultimele „semne” ale pericolului. Cartierele au din nou absolut toate intrările deschise, filtrele medicale au fost retrase … viața a revenit aproape în totalitate la situația de acum un an.

Da. Se face imediat un an de când lumea a început să se clatine, fără să înțeleagă de ce, apoi fără să facă ce trebuie! Apoi, a căutat și continuă să caute vinovați, pentru a încerca să acopere tragedia produsă de lideri: politicieni, medici și miliardari bolnavi de căpătuială, obsedați de control!
Repet ce tot spun celor care mai au urechi să audă și minte să înțeleagă: China este țara care a anunțat prima pericolul pandemiei, nu sursa acesteia, câtă vreme nenorocirea a izbucnit simultan în mai multe zone ale planetei … dar s-a tăcut!

Dragilor,
îmi scrieți despre nenorocirea care s-a abătut peste țară, peste românii tot mai abrutizați de o clasă politică în care se amestecă trădarea, impostura, complicitatea, dar oare acestea nu sunt rezultatul alegerilor pe care le fac cei de acasă?
Îmi scrieți că nu mai aveți voie nici măcar în Biserici sau la cimitire. Să știți că lacrimile și suferința în tăcere nu sunt suficiente. Acceptarea și lipsa voastră de reacție alimentează curajul celor care vor intra în istorie cel mult ca o pată pe obrazul României.

Vă scriu pentru a vă da curaj, pentru a vă spune că aici, viața a reintrat de multe luni în normal, că toți copiii merg la grădinițe, școli, universități, că spitalele sunt deschise, la fel instituțiile publice.

Să nu vă lăsați zdrobiți de lipsa de compasiune, de empatie, de violența și agresivitatea cu care sunteți tratați de la președinte, până la ultimul politruc, disperați de propria impostură! Să faceți asta știind că noi, aici, trăim într-o lume în care statul și autoritatea face ceea ce spune: are grijă de oameni, dialogând și comunicând pentru a ajuta, nu pentru a genera tensiune și crize psihice naționale!

Iubiții mei,
ne este dor de voi, de casă, de țară … ne este dor de gustul pâinii și apei de acasă, de mirosul Dunării și de vântul care macină obrajii Sfinxului! Poate, la anul, dacă Bunul Dumnezeu se va îndura, România o să revină spre normal.

Dragă mamă, dragule tată, dragă soră și frate,
v-am spus și în scrisoarea anterioară, să nu vă fie teama de vremurile pe care trebuie să le treceți. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să aveți credință, iubire și nădejde, pentru că toate vin și toate trec.
Totuși, vă scriu pentru a vă ruga să nu acceptați nici măcar în gând, să deveniți subiectul unor experimente. Să respingeți vaccinul făcut pe grabă și doar pentru profitul companiilor multinaționale nesătule, doar pentru sărăcirea națiunilor slabe acolo unde liderii sunt vânduți intereselor străine. Competiția inacceptabilă a vaccinurilor demonstrează că ceea ce se face pe grabă mai mult strică, de această dată cu efecte ireparabile: paralizie!

Rămâneți demni și cu grijă de voi și de cei aproape vouă. Fiți curajoși și buni, iertători dar … nu-i mai uitați pe cei care vă fac rău, zi de zi, care vă fac viața un calvar, care vă sufocă și vă fac din oameni, neoameni.

Vă îmbrățișez și sărut mâna.

Dan

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, CORONAVIRUS 2020, De departe ... România, Români în China, România, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.