Prin intermediul Lituaniei, Occidentul a reușit să facă o breșă în cadrul relațiilor pe care China încearcă, de nouă ani, să le construiască alături de țările Europei Centrale și de Est (ECE). De câteva zile, formatul “17+1” este minus 1 și fără să vreau să anticipez, sunt pregătite și alte țări care să își declare “dependența” totală față de Vest. Lituania a anunțat retragere, fiind un vârf de lance în războiul pe care UE și SUA îl duc împotriva oricăror construcții și inițiative pe care China (dar și Rusia) le încearcă în Europa.
În fața acestei situații și vând deja experiența Summitului liderilor China-ECE din Februarie curent, când un grup de șase țări au refuzat să fie reprezentate la nivel de președinte (între care și România), Beijingul respinge îngrijorările și acuzațiile legate de cooperarea în cadrul formatului. Ministrul de Externe, Wang Yi, a declarat că autoritățile chineze nu încearcă nici să îndepărteze țările partenere de Uniunea Europeană, nici să contruiască o “sferă de influență în zonă”.
România nu mai păstrează nici aparențele în relația cu China!
Suntem cu o săptămână înaintea celui mai important eveniment economic anual China-ECE, programat la Ningbo, eveniment dublat de întâlniri la nivel politic, și trebuie să observăm că este pentru prima dată când România va fi total absentă de la întâlniri.
La toate nivelurile: politic, diplomatic și economic, România a manifestat un dezinteres total, inclusiv la nivel de comunicare cu partea chineză, realitate care ne plasează în siajul Lituaniei. Asta chiar dacă, deocamdată, diplomația de la București se ceartă de una singură doar cu Rusia și Belarus, nu și cu China. La Beijing însă, România se comportă brutal și lipsit de diplomație, câtă vreme ambasadorul trimis la post aplică interdicții ferme și blochezază pe persoană fizică absolut orice comunicare cu partea chineză. Ca paravan este folosită o secretară a ambasadei, o fătucă lipsită de experiență și anvergură diplomatică, interpusă tuturor indecențelor, acțiunilor și comunicărilor lipsite de diplomație ale șefului de misiune.
Așa s-a ajuns ca România să nu aibă un pavilion la Expo China-ECE 2021, să respingă și să refuze (uneori pe un ton indecent) orice invitație, propunere de cooperare și participare la evenimentele formatului. Însă, asupra diplomației României la Beijing și în relația cu China voi reveni, zilele care urmează.
Ce fac țările partenere …
În avanpremiera evenimentului de la Ningbo, la invitația ministrului Wang Yi, zilele acestea au fost prezenți în China miniștrii de Externe din Polonia, Serbia, Ungaria și Irlanda.
Prezența acestora a fost motivată de externele chineze ca fiind o consolidare a relațiilor de parteneriat în Europa, purtătorul de cuvânt Zhao Lijian arătând că perioda pandemică dificilă din 2020 a condus la aprofundarea prieteniei și extinderea domeniilor de cooperare bilaterale. Aceasta în condițiile în carea China dorește să dea un nou impuls relațiilor cu cele patru țări și să realizeze o dezvoltare cuprinzătoare și echilibrată cu Europa.
În timpul discuțiilor avute, sâmbătă și duminică, la Guiyang, provincia chineză Guizhou, ministrul Wang Yi a reiterat omologilor polonez, Zbigniew Rau, și sârb, Nikola Selakovic, că relația de cooperare China-ECE se concentrează pe munca în echipă economică și cooperarea comercială pragmatică, fără să “implice domeniul apărării și securității”, relație care “nu a avut niciodată intenții strategice geopolitică, cu atât mai puțin sfere de influență”.
De unde atâta sfidare la adresa Chinei?
Wang a reiterat o poziție exprimată de președintele Xi Jinping în cadrul unei discuții telefonice avute, săptămâna trecută, cu președintele Muntenegrului, Milo Djukanovic, de liderul politic Yang Jiechi, Director al Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe a Comitetului central al PCC, care a efectuat săptămâna trecută vizite oficiale în Slovenia și Croația.
Trebuie subliniat că prezența miniștrilor de externe polonez, ungar și sârb, în China, evidențiază podiumul relațiilor și schimburilor economice bilaterale în cadrul “17+1”-1,
Totuși, eforturile Beijingului sunt întâmpinate cu eforturi care urmăresc dezintegrarea sau măcar afectarea considerabilă a formatului de cooperare China-ECE, fiind evident atacurile și interesele SUA-UE exprimate prin pozițiile țărilor membre. În China este cunoscută și abordată cu detașare convingerea că formatul ar putea diminua influența marilor țări din interiorul UE în țările din Europa Centrală și de Est. Mai mult, că prin prezența economică a Chinei în regiune se produce o inflitrare inclusiv militară, dublată de sabotarea procesului de integrare europeană.
Și totuși, China insistă să transmită că relațiile din interiorul China-ECE sau China-UE în ansamblu, sunt platforme pentru dialog, schimburi și cooperare între chinezi și europeani, China și Europa fiind partenere, nu rivale.
În ciuda dificultăților și blocajului global, în 2020, volumul total al comerțului China țările Europei Centrale și de Est a ajuns la valoare de 103,45 miliarde USD, în creștere cu 8,4%.
De asemenea, investițiile străine directe chineze în țările ECE au fost de 3,14 miliarde USD, cu precădere în energie, infrastructură și logistică, în timp ce investițiile țărilor ECE în China au totalizat 1,72 miliarde USD.
Expo China-ECE 2021
La Ningbo (provincia Zhejiang), China va reuni peste 2.000 de expozanți (din care peste 300 de companii din țările ECE) și 6.000 de achizitori chinezi care, în perioda 8-11 iunie, vor participa la a doua ediție a Expo China-ECE și la Târgul Internațional de Bunuri de Larg Consum. În cadrul evenimentelor, țările europene vor promova produse alimentare și nealimentare, băuturi, aparate electrocasnice de ultimă generație, servicii și logistică, produse cosmetice și chiar avioane private. Suprafața totală a evenimentelor din acest an va fi de 200.000 de metri pătrați.
Potrivit informațiilor și datelor existente până astăzi, așa cum am arătat, va fi pentru prima dată în istoria de nouă ani a formatului China-ECE când România va absenta total de evenimente.
Asta în condițiile în care China și-a propus ca, în următorii cinci ani, să importe mărfuri în valoare de 170 miliarde USD din țările ECE, în primul trimestru din 2021 valoarea importurilor fiind de 8,17 miliarde USD.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul chinez al Comerțului și Administrației Generale Vamale chineze, principalii parteneri ai Chinei în cadrul formatului sunt: Polonia, Cehia și Ungaria.
Cazul Lituania
Este vident că prin intermediul Lituaniei, Occidentul a reușit să facă o breșă în formatul China-ECE. Rămâne de văzut dacă devizia politică luată la Vilnius va fi urmată de alte țări din estul european. Însă, este cert că Lituania a adoptat în politica externă dubla măsură, subiectivismul și prejudecățile promvoate de SUA și UE la nivelul “principiilor” diplomatice.
Sub imperativul drepturilor și libertăților omului aplicate în China, Lituania a decis să părăsească formatul “17+1”, decizie anunțată de ministrul de Externe Gabrielius Landsbergis. Acesta a declarat că Lituania este interesată să promoveze o perspectivă a Uniunii Europene în relația cu China, motiv pentru care îndemnă “toate statele membre UE să caute o atitudine mai eficientă 27+1 în cooperarea cu China”.
Cei interesați să observe detaliile care au stat la baza deciziei Lituaniei, nu vor scăpa din vedere rezoluția Seimas (Parlamentul lituanian unicameral), din 20 Mai 2021, în care sunt condamnate “crimele împotriva umanității” și “genocidul uigur” din China. (vezi AICI)
Mai mult, Vilniusul cere Organizației Națiunilor Unite să inițieze o anchetă în Xinjiang, iar Parlamentului European și Comisiei Europene să revizuiască politicile de cooperare ale UE cu China.
ROMÂNIA ÎN CHINA | Cu lacătul pe poartă, Ambasada falsează … online!
Este ușor de observat că decidenții politici lituanieni au preluat 100%, fără rezerve, mesajele anti-China, motiv pentru care Beijingul, prin intermediul Ambasadei la Vilnius a catalogat rezoluția Seimas “un alt spectacol politic bazat pe minciuni și dezinformare” și “o ingerință gravă în afacerile interne ale Chinei”.
Lituania este cu atât mai reactivă cu cât deputata Dovile Sakaliene, din cadrul Seimas, a fost inclusă în lista sancțiunilor dispuse de China, în replica la sacțiunile dispuse de UE la adresa Chinei, pe tema drepturilor omului. Dovile Sakaliene este una dintre fondatorii și liderii Alianței interparlamentare privind China, care reunește 100 de parlamentari din 19 țări. (vezi AICI)
Apoi, Lituania este, alături de SUA, și o promotoare a boicotării Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 de la Beijing, inițiativă deloc nouă dacă ținem cont de acțiunile similare premergătoare JO de vară din 2008 de la Beijing, la baza cărora s-au aflat tot platforme controlate de SUA, în numele acelorași drepturi și libertăți.
(VA URMA)
