SUA NU TREBUIE SĂ FORȚEZE LIMITELE CHINEI!

Principalul incendiator al planetei, pare că își dorește cu orice chip o reacție dură din partea Beijingului. Numeroasele provocări economice, politice și militare, inițiate de SUA în ultimii ani, au culminat astăzi cu o o afirmație similară unei declarații de război. Președintele Joe Biden, aflat în vizită la Tokyo, a declarat că „Statele Unite vor interveni militar dacă China ar invada Taiwanul”. Bătrânul președinte american și-a pierdut mințile, iar consilierii care îl dirijează pe direcția asta nu fac bine nu doar SUA, ci întregii planete.

Ministerul chinez de Externe a replicat scurt, cerând SUA să își vadă de propriile probleme, China neadmițând interferențe străine în afacerile interne. Subliniind o realitate confirma la nivelul ONU, privind existența unei singure Chine, cu Taiwan parte inalienabilă a teritoriului Chinei și guvernul de la Beijing singurul legal să reprezinte întreaga Chină, purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Wang Wenbin, a transmis astăzi că „în ceea ce privește chestiunile referitoare la suveranitatea și integritatea teritorială a Chinei și la alte interese fundamentale, China nu are loc de compromis”, și că absolut nimeni „nu ar trebui să subestimeze hotărârea, determinarea și capacitatea poporului chinez de a-și proteja suveranitatea națională și integritatea teritorială”. Pentru a fi și mai clar, Wang a subliniat că „nimeni nu ar trebui să se opună celor 1,4 miliarde de chinezi”.

Pe de altă parte, MAE chinez a reluat îndemnul adresat SUA să respecte principiul unei singure Chine și prevederile celor trei comunicate comune China-SUA, să își onoreze angajamentul de a nu sprijini „independența Taiwanului”, dar și „să vorbească și să acționeze cu prudență în chestiunea Taiwanului”, evitând să trimită orice semnal greșit către forțele separatiste, pentru a nu „submina pacea din Strâmtoarea Taiwan și relațiile China-SUA”. În alte condiții, „China va lua măsuri ferme pentru a-și proteja suveranitatea și interesele de securitate”.

Deși nu conține afirmația extrem de provocatoare la adresa Chinei făcută de președintele Biden, „Declarația comună a liderilor Japonia-SUA: Întărirea ordinii internaționale libere și deschise”, cuprinde o serie de atacuri la adresa Chinei, inclusiv la adresa relației China-Rusia.

Astfel, premierul japonez Fumio Kishida și președintele joe Biden „au declarat că pozițiile lor de bază cu privire la Taiwan rămân neschimbate și au reiterat importanța păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwan ca element indispensabil pentru securitate și prosperitate în comunitatea internațională”.

De asemenea, se vorbește despre „acțiunile continue ale Chinei, care sunt în contradicție cu ordinea internațională bazată pe reguli, inclusiv constrângerea prin mijloace economice și de altă natură”, despre „creșterea capacităților nucleare ale Chinei”, despre „revendicările maritime ilegale ale Chinei, militarizarea zonelor recuperate și activitățile coercitive din Marea Chinei de Sud”. Mai mult, a fost manifestată îngrijorarea cu privire la „recentul acord de securitate China-Insulele Solomon”, dar și „preocupări serioase și în curs de desfășurare cu privire la evoluțiile din Hong Kong și problemele legate de drepturile omului în regiunea autonomă uigură Xinjiang”. Nu în cele din urmă, premierul Japoniei și președintele SUA au exprimat îngrijorarea cu privire la „creșterea activităților forțelor militare ruse în jurul Japoniei” și „cooperarea dintre China și Rusia în afacerile militare”.

Ei bine, pentru cei care nu cunosc realitatea, președintele Joe Biden a folosit prezența la Tokyo pentru a lansat un atac specific SUA, la adresa problemelor interne ale unei alte țări, în cazul de față, China. În mod cert, poziționarea americană este una de gravă eroare, nu doar politică, ci și diplomatică!
Dacă SUA ar mai reprezenta ceva la nivelul diplomației mondiale, atunci, îndrăzneala de a călca în picioare propriile agremente în relațiile externe ar putea fi tradusă prin obrăznicie, lipsă de educație și memorie.

Voi face o scurtă istorie, pentru a se înțelege că noua ieșire în decor a SUA nu face decât să accentueze abuzul de forță cu care americanii s-au obișnuit să trateze lumea. În cazul Chinei, însă, riscă să se izbească sinucigaș de un zid. China și SUA au semnat, în 1972, 1979 și 1982, trei comunicate comune, care, în limbaj diplomatic reprezintă fundamentul relațiilor bilaterale, în care SUA recunosc în mod repetat apartenența Taiwan la teritoriul Chinei.

Comunicatul comun SUA-China, Shanghai 1972

În cadrul vizitei pe care a efectuat-o în China, în 21-28 Februarie 1972, președintele Richard Nixon și premierul Zhou Enlai au avut o serie de discuții cu privire la normalizarea relaţiilor dintre SUA și China. La finalul discuțiilot purtate la Beijing și Shanghai, s-a stabilit că: normalizarea relațiilor dintre China și SUA este în interesul tuturor țărilor; că ambele țări doresc să reducă pericolul conflictelor internaționale; că niciuna dintre țări nu ar trebui să caute hegemonia în Regiunea Asia-Pacific, fiecare opunându-se eforturilor oricărei alte țări sau grup de țări pentru a stabili o astfel de hegemonie; că niciuna nu este pregătit să negocieze în numele oricărei terțe părți sau pentru a încheia acorduri sau înţelegeri cu celălalt îndreptate către alte state.

De asemenea, a fost analizată disputa legată de Taiwan, în Comunicat arătându-se că: Guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legal al Chinei; Taiwan este o provincie a Chinei; eliberarea Taiwan este afacerea internă a Chinei în care cealaltă țară nu are dreptul de a interveni; forțele și instalațiile militare americane trebuind să fie retrase din Taiwan. În aceste condiții, guvernul de la Beijing a exprimat respingerea fermă a oricăror acțiuni care vizează crearea a „unei China și a unui Taiwan”, a „două Chine” sau a unui „Taiwan independent”, astfel statutul Taiwanului fiind stabilit.

În fața acestor poziții, reprezentanții SUA au arătat că toți chinezii de pe ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan susțin existența unei singure China și că Taiwanul este o parte a Chinei, guvernul american necontestând această poziție.

Comunicatul comun privind stabilirea relațiilor diplomatice China – SUA, 1979

La data de 1 Ianuarie 1979, Statele Unite ale Americii și Republica Populară Chineză au fost de acord să se recunoască reciproc și să stabilească relații diplomatice, SUA recunoscând Guvernul de la Beijing ca singur guvern legal al Chinei. În acest context, SUA vor menține relații culturale, comerciale și alte relaţii neoficiale cu locuitorii din Taiwan.

În comunicat este reiterat că ambele părți doresc să reducă pericolul unui conflict militar internațional; că nu ar trebui să caute hegemonia în Regiunea Asia-Pacific sau în orice altă regiune a lumii; că niciuna din părți nu este pregătit să negocieze în numelea oricărei terțe părți sau pentru a încheia acorduri sau înţelegeri cu terți care să se îndrepte împotriva altor state; Guvernul SUA recunoaște poziția chineză potrivit căreia există doar o singură China, iar Taiwan face parte din China; și că SUA și China vor trimite ambasadori și vor înființa ambasade la data de 1 Martie 1979.

Comunicatul comun SUA-China, 1982

La data de 17 August 1982, SUA și China au emis cel de-al treilea comunicat comun, în care este amintit comunicatul din 1 Ianuarie 1979, privind stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale, document în care SUA au recunoscut Guvernul Republicii Populare Chineze ca singurul guvern legal al Chinei, au recunoscut existența unei singure China în lume, cu Taiwanul parte din China. De asemenea, în document se arată că părțile au convenit ca SUA să continue relațiile culturale, comercuale și contactele neoficiale cu locuitorii din Taiwan, pe această bază, comunicarea și relațiile SUA – China fiind normalizate.

În comunicatul din 1982, partea chineză subliniază că problema vânzării armelor americante către Taiwan nu au fost inclusă în negocierile dintre cele două ţări, privind stabilirea relaţiilor diplomatice, având în vedere că au existat poziţii diferite, cu riscul de a se reprezenta o piedică serioasă în dezvoltarea relațiilor SUA-China.

În document este reiterat respectul pentru suveranitatea, integritatea teritorială și neintervenția în treburile interne ale celuilalt, este reiterat faptul că Taiwanului este o problemă internă a Chinei, în timp ce SUA arată că acordă o mare importanță relațiilor cu China și că nu are nicio intenție să încălce suveranitatea, integritatea teritorială sau să intervincă în problemele interne ale Chinei. Mai mult, în Comunicat se arată că Guvernul SUA înțelege și apreciază politica chineză de găsi o rezolvare pașnică în problema Taiwanului.

Având în vedere cele de mai sus, SUA arată că nu urmărește să ducă la îndeplinire o politică pe termen lung privind vânzarea de arme către Taiwan, că vânzările de arme către Taiwan nu vor depăși nivelul furnizat în ultimii ani, de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale cu China, urmâd să fie redus treptat

Din nou în realitate

Având trecute în vedere cele trei comunicate comune SUA-China, oricine poate observa că noul derapaj al președintelui de la Casa Albă este expresia hegemoniei și încălcării grave a tuturor celor stipulate în documente.

Declarația de astăzi de la Tokyo, subliniază amestecul necontenit al SUA în problemele interne ale Chinei, fără a mai intra în detaliile înarmării susținute a Taiwanului la nivelul miliardelor de dolari, anual, fără a menționa desele incursiuni cu nave de război în apele teritoriale ale Chinei și în Strâmtoarea Taiwan.

În aceste condiții, noul avertisment lansat de China potrivit căruia SUA ar trebui să evite să trimită semnale greșite forțelor separatiste „pro independența Taiwan”, ar trebui să fie luat în serios, pentru a nu se ajunge ca relațiile bilaterale să fie grav afectate, pentru ca pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan să fie afectate.

Mai mult, realitatea trebuie observată inclusiv din perspectivă istorică. Spre deosebire de SUA care nu are memorie și respect pentru istoria altor popoare, China este una dintre țările care se revendică, se hrănește și își cultivă prezentul și viitorul permanent conectată la trecutul milenar din care face parte și Insula Taiwan, separată artificial de teritoriul administrativ al RP Chineze, în urma intervenției SUA, de după 1949. În aceste condiții, odată în plus, Washingtonul nu face decât să incite și să calce sensibilitățile Chinei, căutând parcă să vadă unde sunt limitele răbdării decidenților de la Beijing.

Până acolo, însă, este posibil ca SUA să nu fie interesate de efectele multiple ale declarațiilor președintelui Biden, urmate de acțiuni concrete. Aflate în plină criză economică, socială și medicală, SUA nu au nevoie de un dușman economic de anevergura și capacitatea de rezistență a Chinei, până la a se ajunge la un nedorit conflict militar.