China așteaptă mai multă înțelepciune din partea liderilor europeni

Vizitele liderilor Uniunii Europene (UE) în China în această săptămână și în săptămânile următoare arată că multe țări încă mai cred într-o lume multipolară, în ciuda eforturilor Statelor Unite ale Americii de a-și menține poziția unilaterală asupra unei părți a lumii și de a pune sub presiune ascensiunea Chinei.
După de săptămâna trecută a premierului Spaniei, Pedro Sanchez – țară care va prelua din luna Iulie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene din iulie, vor ajunge în China președintele Franței, Emmanuel Macron, și președintele Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen (5-7 Aprilie), în condițiile în care în 2023 se vor împlini 20 de ani de la stabilirea parteneriatului strategic cuprinzător China-UE. Va urma, la jumătatea lunii Aprilie a.c., ministrul german de Externe, Annalena Baerbock. (Surse: Global Times, China Daily, Eurostat)

Mai mult, presa chineză subliniază că primul lider european care a vizitat China, după izbucnirea pandemiei COVID-19, a fost cancelarul german Olaf Scholz (4 Noiembrie 2022), urmat de președintele Consiliului European, Charles Michel (1 Decembrie 2022), dar și faptul că după izbucnirea conflictului din Ucraina, UE a renunțat la eforturile diplomatice pentru a ajuta la încetarea conflictului, concentrându-se pe furnizarea de arme și echipamente militare Ucrainei.

Vizitele sunt plasate de presa chineză în contextul în care Uniunea Europeană este dominată de conflictul Rusia-Ucraina, de inflația ridicată, dar și de presiunea SUA de a declanșa un nou Război Rece.

În aceste condiții, președintele Macron este văzut drept unul dintre puținii lideri europeni care au încercat să promoveze o soluție diplomatică, deși a fost criticat pentru relația cu Rusia și că este incorect politic, deși UE a lansat și susținut nouă runde de sancțiuni economice la adresa Rusiei, care au ajuns să afecteze în primul rând interesele UE, nu doar cele ale Rusiei. Între efectele sancțiunilor impuse de UE sunt prezentate: interzicerea reciprocă a spațiului aerian UE – Ucraina vs. Rusia, care a afectat companiile aeriene și a crescut emisiile de carbon, deoarece avioanele trebuie să zboare pe distanțe mai lungi pentru a ajunge la destinație; boicotarea petrolului și gazelor ieftine rusești, pentru a cumpăra GNL scump din SUA: creșterea majoră a costurilor economice în statele UE.

Fie și numai pentru aceste considerente, comentatorii din media chineze susțin că liderii UE ar trebui să se adreseze unor țări precum: China, India sau Africa de Sud, care nu au luat parte la conflictul din Ucraina, țări care pot contribui cu adevărat la promovarea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, pentru a contribui la demararea negocierilor și pentru a se pune capăt crizei din Ucraina.
Apoi, este subliniat că vizitele liderilor UE în China arată că majoritatea liderilor UE nu doresc un nou Război Rece, în ciuda eforturilor SUA de a declanșa unul, fiind exprimată speranța că liderii UE vor înțelege mai bine China.

Iată de ce, autoritățile de la Beijing transmit înaintea vizitei Macron-von der Leyen că UE și China ar putea și ar trebui să fie actori-cheie într-o lume multipolară, actori care să stimuleze cooperarea și abordările comune în fața provocărilor, cu ținte pricipale: menținerea păcii regionale și globale, combaterea schimbărilor climatice și proliferării nucleare, alături de îmbunătățirea guvernanței globale și stimularea creșterii globale.

Pe de altă parte, în cadrul relației bilaterale, China cere UE să depășească „interferențele externe” și „zgomotele interne”, pentru a se concentra asupra domeniilor pragmatice, pentru a căuta o dezvoltare stabilă și sănătoasă a cooperărilor, cu efecte inclusiv la nivel global, în condițiile incertitudinilor și turbulențelor.

Îmbunătățirea înțelegerii reciproce va reprezenta o importantă temă în cadrul dialogului pe care președintele Xi Jinping o va avea cu președintele Emmanuel Macron, subiect care va fi abordat și în cadrul întrevederii cu premierul Li Qiang și cu Zhao Leji, președinte al celui de-al 14-lea Comitet Permanent al Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din China (ANRPC).

În condițiile în care este anunțat că va fi însoțit de o consistentă delegație de oameni de afaceri, între care reprezentanți ai EDF, Alstom, Veolia sau Airbus, președintele Macron are inclusă în agendă o vizita și în orașul Guangzhou, provincia Guangdong, parte din Zona Marelui Golf – Guangdong-Hong Kong-Macao. Orașul este recunoscut la nivel mondial pentru sectorul de producție și servicii, pentru industria de înaltă tehnologie, cercetare și noile industrii competitive, pentru care administrația provincială alocă stimulente pentru atragerea investitorilor străini.

Potrivit Eurostat, în 2022, China a fost al treilea cel mai mare partener pentru exporturile de bunuri ale UE (9,0%) și cel mai mare partener pentru importurile de bunuri din UE (20,8%). În 2022, dintre statele membre UE, Olanda a fost cel mai mare importator de bunuri din China, în timp ce Germania a fost cel mai mare exportator de bunuri către China. Volumul comercial UE-China a ajuns, în 2022, la 856 miliarde euro, cu un deficit de balanță de 395,7 miliarde pentru UE.

După nivelul importurilor din China, Franța ocupă locul patru între țările UE, cu o valoare totală, în 2022, de 49,03 miliarde Euro. Primul loc este ocupat de Olanda cu 138,79 miliarde euro, urmată de Germania 130,03 miliarde euro și Italia cu 57,5 miliarde euro. În ciuda poziției de lider, Olanda a decis să urmeze linia impusă de SUA și să își readapteze relațiile economice cu China, fapt pentru care a restricționat exporturile de cipuri spre piața chineză.
După nivelul exporturilor în China, Franța ocupă locul doi, cu 23,7 miliarde, după Germania cu 106,85 miliarde. Pe locul trei se află Olanda cu 18,69 miliarde euro, urmat de Italia cu 16,44 miliarde euro și Irlanda cu 13,03 miliarde euro.

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, Din arhive, Din presa chineză, Europa, Europa - Asia, Înţelege China, Multilateralism ... în doi, Război în Ucraina, Rusia, Uniunea Europeană, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.