Marea Sală a Poporului din Beijing a găzduit, astăzi, o reuniune trilaterală China, Franța, Uniunea Europeană, la care au participați președinții Xi Jinping, Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, principala concluzie prezentată de toate părțile fiind aceea a necesității evitări riscurilor și decuplării economice, prin identificarea intereselor comune.
A fost ușor de observat, în cursul zilei de ieri și de azi, cum președintele Macron a fost mult mai abil, uneori depășind limitele diplomatice și eticheta obligatorie în China și Asia, în timp ce von der Leyen nu a părut deloc dispusă măcar să înțeleagă că se află în China, nu la Bruxelles sau oriunde în Europa de Est.
Apoi, s-a observat că tensiunea generată de declarațiile și pozițiile președintelui Comisiei Europene a fost transferată părții chineze care a reacționat cu răceală, prezența la Beijing a Ursulei von der Leyen fiind menționată și reflectată în presă abia după 24 de ore de la sosire, după momentele oficiale de nivel înalt.
Trilaterala China – UE – Franța
În cadrul reuniunii, președintele Xi Jinping a subliniat că China și UE împărtășesc interese comune extinse, în lumea tot mai complexă și volatilă, cele două părți trebuind să se respecte reciproc, să promoveze încrederea politică, să consolideze dialogul și cooperarea, să susțină pacea și stabilitatea mondială, să promoveze dezvoltarea și prosperitatea comune și să abordeze împreună provocările globale.
În condițiile în care în luna Octombrie 2023 se vor împli 20 de ani de la instituirea parteneriatului strategic cuprinzător China-UE, Beijingul este pregătită să colaboreze cu UE pentru stabilirea unei direcții și a unui ton corect în cadrul relațiilot bilaterale, pentru a relua pe deplin schimburile la toate nivelurile, dar și pentru a menține pacea, stabilitatea și prosperitatea globală.
Pe acest fond, Xi a transmis că China speră că UE va dezvolta o percepție mai independentă și mai obiectivă la adresa Chinei și va adopta o politică pragmatică și pozitivă, fiecare parte trebuind să respecte reciproc interesele fundamentale și preocupările majore, să lucreze prin dialog și consultare, pentru a depăși diferențele.
Liderul chinez a subliniat că este important să fie respectat reciproc căile de dezvoltare, câtă vreme modernizarea Chinei și integrarea europeană sunt alegeri strategice pe care China și UE le-au făcut, având în vedere viitorul fiecăria. Potrivit acestuia, promovarea temei „democrație vs. autoritarism” și a unui nou Război Rece nu vor face decât să aducă dezbinare și confruntare, fiind necesare un mediu deschis și de încredere.
Nu în ultimul rând, Xi a arătat că atât China, cât și UE, trebuie să susțină stabilitatea și prosperitatea la nivel mondial și să se opună hegemonismului, unilateralismului și încercărilor de decuplare a economiilor sau de rupere a lanțurilor de aprovizionare. De asemenea, trebuie să intensifice comunicarea și coordonarea politicilor macroeconomice și financiare, să își aprofundeze parteneriatul verde, dar și să ajute alte țări în curs de dezvoltare, explorând cooperarea în Africa și în alte regiuni.
De partea cealaltă, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE respectă istoria și cultura Chinei. Dialogul sincer și constructiv cu China, relațiile bilaterale UE-China fiind esențiale pentru pacea și stabilitatea în Europa. Aceasta a subliniat că decuplarea de China nu este în interesul UE, cum nu poate să fie o alegerea strategică a UE. Mai mult, von de Leyen a susținut că se dorește reluarea dialogului economic și comercial la nivel înalt, odată cu o creștere constantă și echilibrată a relațiilor economice și comerciale.
La rândul său, președintele Emmanuel Macron a declarat că, într-o lume plină de incertitudini, UE și China trebuie să consolideze dialogul și schimburile în baza respectului reciproc, cele două părți trebuind să colaboreze pentru a evita capcana decuplării economice și ruperii lanțurilor de aprovizionare, pentru a continua aprofundarea parteneriatului strategic cuprinzător UE-China.
Dialog pe tema crizei din Ucraina
Cei trei lideri au desfășurat un schimb de opinii și cu privire la criza din Ucraina, liderii europeni apreciind eforturile Chinei de a promova o soluționare politică, dorind o mai mare implicare a Chinei în stimularea discuțiilor pentru pace.
Trebuie subliniat că, în conferința de presă care a urmat întâlnirii trilaterale, președintele Comisiei Europene a formulat criticii la adresa relațiilor China-Rusia și China-Belarus, reiterând că furnizarea de suport militar chinez pentru Rusia reprezintă o linie roșie în relația cu UE.
Pe acest subiect, președintele Xi a subliniat că autoritățile chineze decid în mod independent poziția pe baza faptelor și realității, poziția Chinei față de Ucraina reducându-se la susținerea discuțiilor pentru pace. Xi a declarat că principala prioritate este reprezentată de încetarea focului și respingerea acțiunilor care inflamează sau complică și mai mult situația. În opinia liderului de la Beijing, criza din Ucraina nu este o problemă între China și UE, China sprijinind eforturile UE pentru o soluționare politică a crizei din Ucraina, dar și pentru a construi un cadru de securitate european echilibrat, eficace și durabil, care să servească interesele fundamentale și pe termen lung ale UE.
Arătând că nu există niciun panaceu pentru dezamorsarea crizei, președintele Xi a cerut tuturor părților să își onoreze responsabilitățile și să creeze condiții pentru încetarea focului și pentru negocierile de pace prin acumularea de încredere.
În cadru bilateral, președintele Xi a transmis președintelui Macron că China este pregătită să emită un apel comun cu Franța pentru soluționarea politică a crizei din Ucraina, apel adresat comunității internaționale.
În cadrul apeliului, se solicită, între altele, respectarea dreptul internațional umanitar, evitarea atacurilor asupra civililor sau instituțiilor civile, susținerea angajamentului că armele nucleare nu trebuie utilizate și că războaiele nucleare nu trebuie purtate, respingerea utilizării armelor biologice și atacurilor împotriva centralelor și instalațiilor nucleare civile. De asemenea, se solicită eforturi comune pentru abordarea efectelor generate de criza din Ucraina în domeniul alimentației, energiei, finanțelor, transporturilor, pentru a se reduce impactul negativ asupra lumii și în special asupra țărilor în curs de dezvoltare.
La rândul său, Ursula von der Leyen a transmis că atât China, cât și Uniunea Europeană, au responsabilitatea de a susține și de a îmbunătăți ordinea internațională bazată pe norme, bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite. „În fața războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dorim restabilirea unei păci juste. Și pentru asta, avem nevoie ca Rusia să pună capăt invaziei sale și să-și retragă trupele din Ucraina. Integritatea teritorială și suveranitatea sunt fundamente ale Cartei ONU pe care o sprijinim cu toții pe deplin”, a declarat oficialul european
Dialogul China – UE
Pornind de la premize tensionate, generate de declarațiile președintelui Ursula von der Leyen cu câteva zile înaintea sosirii la Beijing, dialogul China – UE s-a derulat strict în limitele și rigorile diplomatice, lipsit de nuanțe și note de noutate.
În condițiile în care Acordul cuprinzător UE-China privind investițiile (CAI), adoptat în Decembrie 2020, a fost blocat de Parlamentul European în luna Mai 2021, astăzi președintele Comisiei Europene a declarat că documentul nu mai este de actualitate, trebuind rediscutat și renegociat. Motivele invocate de liderul european au vizat schimbările majore globale, „deteriorarea accesului pe piața chineză”, dar și relațiile mult prea apropiate ale Chinei cu Rusia și Belarus.
În aceste condiții, China a explicat, prin reprezentanții diplomatici acreditați pe lângă Uniunea European și prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe că oficialii și decidenții de la Bruxelles trebuie să facă eforturi mai mari pentru a înțelege realitatea, inclusiv cea Chineză.
Prin intermediul Ambasadorului Fu Cong, acreditat la Uniunea Europeană, China a reacționat arătând că este dezamăgită de faptul că președinta Comisiei Europene promovează denaturări și interpretări eronate ale politicilor și pozițiilor Chinei. În aceste condiții, Fu a subliniat faptul că acei care îi pregătesc mesajele Ursulei von der Leyen fie nu înțeleg China, fie în mod deliberat distorsionează pozițiile Chinei. De aceea, China vede mesajele lansate de von der Leyen ca fiind contradictorii, lipsite de coerență, „ca doi oameni se ceartă între ei”, atâta timp cât pe deoparte se dorește confruntarea Chinei, iar pe de altă parte nu se dorește o decuplare de China, pentru că nu este în interesul nimănui.
Trebuie observat că, în cazul poziționării președintelui Comisiei Europene, China a decis să nu mai riposteze de la nivelul purtătorilor de cuvât ai MAE, ci de la nivelul ambasadorului acreditat la UE, atacurile Ursulei von der Leyen vizându-l în mod direct pe președintele Xi Jinping, dar și Partidul Comunist Chinez.
Pe acest fond de tensiune, mai subliniez faptul că deși au sosit în aceeași zi la Beijing, prezența președintelui Emmanuel Macron a fost amplu reflectată în presa chineză, de la aterizare, evenimente publice și oficiale de rang înalt, în timp ce despre Ursula von der Leyen s-a scris exclusiv și succint legat de evenimentele oficiale de rang înalt.
Inclusiv în conferința de presă ținută după întâlnirea cu președintele Xi, Ursula von der Leyen a reiterat că nu este în interesul Europei să se decupleze de China, fiind necesară ieșirea din risc, nu decuplarea, totodată lansând critici la adresa politicilor economice și sociale chineze, drepturile și libertățile omului, și problema Taiwan – adică exact temele promovate de SUA.
Dialogul China – Franța
Potrivit declarațiilor președintelui Emmanuel Macron, Franța susține o politică externă independentă, dar și autonomiei strategică a Europei, continuând să menținp o comunicare sinceră și aprofundată cu China, pentru a crește încrederea reciprocă și cooperarea deschisă. De asemenea, Franța va contribui la dezvoltarea relațiilor UE-China.
La finalul discuțiilor bilaterale Xi – Macron, cei doi președinți au asistat la semnarea unor documente de cooperare China-franța în domniul agriculturii, științei și tehnologiei, aviației, energiei nucleare civilă, dezvoltarea durabilă și culturii.
Așa cum am mai arătat, președintele Macron a declarat la Beijing că Europa nu trebuie să se separe de China din punct de vedere economic, Franța fiind angajată să promoveze o puternică relație comercială cu China, Franța susținând un parteneriat global și strategic cu China.
„Dialogul cu China este indispensabil câtă vreme, ca europeni, prin Uniunea Europeană, suntem orientați spre o relație exclusivă în dialogul cu China, la fel cum unele țări europene sunt în relația cu Rusia”, a declarat Macron. De aceea, Franța consideră China un partener esențial în dialogul cu Rusia, pentru menținerea stabilității strategice regionale și globale, pentru menținerea păcii, toate având, așa cum am arătat, un scenariu deja scris de Occident.
Spre exemplu, în prezența președinților Xi și Macron, a fost semnat acordul pentru construirea celei de a doua linii de asamblare a avioanelor Airbus în China, pentru asigurarea comenzii de mai bine de un an avansate de Beijing, privind 160 de avioane. Acordul a fost semnat de directorul executiv al Airbus, Guillaume Faury. Conform acordului, cel mai mare producător de avioane din lume va dubla capacitatea de producție în fabrica de la Tianjin, pentru modelul A320.
După încheierea vizitei la Beijing, președintele Macron s-a deplasat la Guangzhou, în provincia Guangdong, parte din Zona Marelui Golf: Guangdong-Hong Kong-Macao, fiind însoțit de o delegație de peste 50 de oameni de afaceri, între care reprezentanți ai EDF, Alstom, Veolia sau Airbus.
Guangzhou este recunoscut la nivel mondial pentru sectorul de producție și servicii, pentru industria de înaltă tehnologie, cercetare și noile industrii competitive, pentru care administrația provincială alocă stimulente pentru atragerea investitorilor străini.
Cifre în schimburile bilaterale China – UE, China – Franța
Potrivit Eurostat, în 2022, China a fost al treilea cel mai mare partener pentru exporturile de bunuri ale UE (9,0%) și cel mai mare partener pentru importurile de bunuri din UE (20,8%). În 2022, dintre statele membre UE, Olanda a fost cel mai mare importator de bunuri din China, în timp ce Germania a fost cel mai mare exportator de bunuri către China. Volumul comercial UE-China a ajuns, în 2022, la 856 miliarde euro, cu un deficit de balanță de 395,7 miliarde pentru UE.
După nivelul importurilor din China, Franța ocupă locul patru între țările UE, cu o valoare totală, în 2022, de 49,03 miliarde Euro. Primul loc este ocupat de Olanda cu 138,79 miliarde euro, urmată de Germania 130,03 miliarde euro și Italia cu 57,5 miliarde euro. În ciuda poziției de lider, Olanda a decis să urmeze linia impusă de SUA și să își readapteze relațiile economice cu China, fapt pentru care a restricționat exporturile de cipuri spre piața chineză.
După nivelul exporturilor în China, Franța ocupă locul doi, cu 23,7 miliarde, după Germania cu 106,85 miliarde. Pe locul trei se află Olanda cu 18,69 miliarde euro, urmat de Italia cu 16,44 miliarde euro și Irlanda cu 13,03 miliarde euro.
Potrivit datelor prezentate de guvernul de la Beijing, Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare partener în relațiile de import-export, după ASEAN. În 2022, valoarea schimburilor bilaterale s-a ridicat la 840 miliarde USD, din care 557,05 miliarde exporturi în UE și 283,24 miliarde USD importuri din UE (cifrele fiind calculate la curs mediu de de schimb. 6,72 yuani/USD).
