Tradiţia, măiestria şi viaţa locuitorilor din împrejurimile oraşului Kaili, provicia Guizhou din Sud-Vestul Chinei, au fost prezentate, duminică, în prologul celei de-a II-a ediţii a „Festivalului LuSheng”. Sute de participanţi veniţi din mai multe localităţi aparţinătoare de Kaili, purtând costume diferite şi având coregrafii specifice locului din care provin, au participat la eveniment în sunetele instrumentului tradiţional LuSheng, cel care îi reuneşte anual. Timp de patru zile, la Kaili, tradiţia va fi afirmată într-un ritual de celebrare a valorilor populare prin concursuri de dans, muzică şi cântece ale etniei Miao, lupte de cocoşi şi bivoli, un târg al produselor artizanale tradiţionale şi evident festivitatea de premiere a celor mai buni participanţi. Pentru că, în lipsa unui alfabet propriu şi a unei istorii scrise, minoritatea Miao îşi păstrează memoria prin intermediul portului si cântecelor tradiţionale.
Aşteptat de localnici, festivalul a fost deschis printr-o multicoloră paradă a costumelor şi instrumentelor tradiţionale. Fără îndoială, cele care au atras cel mai mult atenţia localnicilor dar şi a zecilor de ziarişti veniţi la Kaili, au fost fetele şi femeile care au purtat tradiţionalele podoabe de argint. Nu îţi este dat, în fiecare zi, să admiri sute de kilograme de argint, frumos meşteşugite, transformate în veritabile dantele şi broderii vestimentare. Şi asta fără să pui la socoteală frumuseţea fetelor Miao. Dar, festivalul, aşa cum am descoperit cu ajutorul colegilor chinezi, este o bună ocazie atât pentru fete cât şi pentru băieţi, să îşi găsească partenerul de viaţă. Şi astfel, impresionantele podoabele de argint, adunate cu trudă şi grijă de părinţii fetei, se vor transforma în zestre.
Parada zecilor de delegaţii venite la festival desfăşurată din zona centrală a oraşului Kaili s-a încheiat în faţa stadionului din localitate, acolo unde participanţii au fost întâmpinaţi de autorităţi şi organizatori. Tot aici, după transmiterea mesajelor, a fost dat startul primului dans comun pe ritm de LuSheng.
Pentru că este un instrument extreme de apreciat în comunitatea Miao, festivalul include o ceremonie în care tânăra generaţie preia din partea bătrânilor, într-un ritual simbolic, LuSheng-ul. În faţa unui sfat al bătrânilor cunoscători de LuSheng şi al celor mai respectate femei din satul Zhouxi, LuSheng-ul a fost partea unui ritual sacru, în cadrul unei rugăciuni pentru întreaga comunitate, rostită de liderul local. Apoi, într-un gest care simbolizează ducerea lucrurilor până la bun sfârşit, doi copii au purtat LuSheng-ul de la un capăt la celălalt pe podul care asigură intrarea în Zhouxi.
Grupurile de continuatori ai tradiţiilor Miao s-au reunit, apoi, într-un spaţiu mirific, dominat de pagode, în Parcul obiceiurilor tradiţionale din Kaili. Aici, după ce au fost rostite mesaje şi îndemnuri de a păstra pentru generaţiile viitoare frumoasele tradiţii ale etniei, pe două scene imense a fost dat startul unei noi reprezentanţii a dansului pe ritm de LuSheng. Seara, în centrul oraşului Kaili, în faţa a localnicilor, ce-a de a doua ediţie a Festivalului LuSheng a fost deshisă official, în cadrul unui spectacol plin de ritm, culoare şi poveste, în care a fost reprezentată istoria şi cultura etniei Miao.
Trebuie spus că instrumental tradiţional LuSheng a fost folosit iniţial la ceremoniile imperial, apoi a devenit un instrument utilizat de toate păturile sociale. Confecţionat din tije de bambus şi stuf, LuSheng-ul poate fi asemănat, cu puţină imaginaţie, cu naiul românesc. Însă, dacă ţinem cont de faptul că instrumentul tradiţional al etniei Miao poate ajunge şi la dimensiuni de 1 – 3 metri, este de înţeles apelul la imaginaţie. Deşi este un instrument de suflat, LuSheng-ul emite sunete care seamănă, în funcţie de tonalitate, fie cu un cimpoi, fie cu o cobză, fie cu un tulnic. Pentru ca totul să fie lămurit, în tuburile de bambus şi stuf sunt introduce mecanisme din metal care seamănă destul de bine cu drâmba oltenească.
Textul a fost publicat iniţial AICI, 22 februarie 2011
