Festivalul Lunii sau Festivalul din mijlocul toamnei

Chinezii sărbătoresc, la 12 septembrie, Festivalul Lunii sau Festivalul din mijlocul toamnei, eveniment legat de cultul Lunii. După cum sugerează şi numele, sărbătoarea este marcată în mijlocul sezonului de toamna şi este perioada de recoltare şi reuniune a familiei. Celebrat în a 15-a zi a celei de a opta luni a calendarului chinezesc, festivalul nu are o zi fixă în calendarul european. Însă, întotdeauna acesta coincide cu luna plină. Iată de ce poartă şi numele Festivalul Lunii.
Primele descrieri ale evenimentului datează din perioada dinastiei Zhou de Vest, acum aproximativ 3.000 de ani. Atunci a fost stabilit faptul că, în luna a opta a anului chinezesc, în a doua lună de toamnă, se marchează „mijlocul toamnei”. China a început celebrarea festivalul în perioada dinastiei Tang (618 – 907), într-o perioadă de abundenţă materială şi înflorire culturală.
În mod tradiţional, acum se oferă băuturi alcoolice, fructe şi gustări în aer liber, ca formă de mulţumire pentru recoltă dar şi pentru atragerea protecţiei zeului Lunii, pentru a aduce noroc.
În centrul capitalei Beijing, se află Templul Lunii sau Yuetan, loc în care împăraţii dinastiilor Ming (1368 – 1644) şi Qing (1644 – 1911) venerau luna, motiv pentru care festivalul este considerat un eveniment important pentru chinezi, alături de Festivalul de Primăvară sau Anul Nou chinezesc. Iată un argument în plus pentru care Guvernul chinez a inclus evenimentul, începând cu anul 2006, în lista patrimoniului cultural imaterial.
Festivalul din mijlocul toamnei trebuie celebrat în mod obligatoriu prin prepararea şi oferirea de Yuebing – prăjitura lunii. O legenda spune că primele Yuebing a fost au fost făcute în secolul XIV. Atunci, chinezii, în timp ce îşi dăruiau aceste prăjituri au schimbat şi foi pe care era scris mesajul „omoară-i pe mongoli, pe data de 15 a lunii a opta”. Acesta a fost considerat a fi un mesaj secret venit din partea liderului rebel Zhu Yuanzhang, care aştepta din partea chinezilor să răstoarne conducerea mongolă a dinastiei Yuan (1279 – 1368).
Un alt simbol al festivalului este Tu’er Ye, domnul iepure în limba chineză, un fel de icoană tradiţională a evenimentului. Acesta are corp uman, însă urechile şi gura sunt de iepure.
Apoi, chinezii cred că zeul Lunii este un peţitor extrem de convingător. În unele zone ale Chinei, acesta umblă mascat ajutând tinerii să îşi găsească partenerii.

Tradiţii de Festivalul Lunii

În judeţul Xinping din provincia Yunnan, fetele minorităţii Dai poartă, în această zi, un brâu din flori „Huayao Dai”. Moment de reuniune a familiei, atunci când Luna plină se ridică în fiecare gospodărie sunt consumate prăjituri tradiţionale, fructe, peşte, raţă şi boabe de cereale aşezate pe farfurii în formă de lună. Acum sunt închinate rugăciuni pentru recolta bună. După servirea mesei, sătenii se adună pe un câmp deschis, unde fiecare gospodărie aduce un castron mare cu pepene galben şi fructe. Cel mai apreciat om al comunităţii aprinde tămâie şi beţigaşe parfumate chemând spiritul Lunii, pentru binecuvântarea poporului Dai.

În noaptea din Mijlocul Toamnei, în judeţul Xinhuang, provincia Hunan, se transmite din generaţie în generaţie obiceiul „furtul legumelor Lună”, popular mai ales în sate Dong. Potrivit legendei, zâna din palatul Lunii este cea care trimite pe Pământ roua dulce a lumii muritoare, rouă care simbolizează altruismul. De aceea oamenii împart fructe şi legume dulci. Fetele minorităţii Dong poartă umbrele tradiţionale în timp ce merg în grădini pentru a aduna legume şi fructe. Desigur, acest lucru nu este considerat a fi un furt, dar este o modalitate unică de a afla şi exprima dragostea. Atunci când partenerii aleg acelaşi tip de legumă sau fruct înseamnă că ei vor avea un an fericit.

Sursa: Xinhua, China Daily