China se găseşte în primul stadiu al evoluţiei sociale, fapt care face să se confrunte cu multe provocări * În cadrul visului chinezesc, securitatea socială este indispensabilă * O problemă acută în China de azi o reprezină responsabilităţile unui cuplu tânăr în faţa a două – trei generaţii vârstnice, din aceeași familie * Statul îşi concentrează atenţia asupra tinerilor absolvenţi, dar mai ales asupra dezvoltării capacităţii de protecţie a vârsnicilor.
* * *
Visul chinezesc privind sistemul social din China vizează şapte aspecte principale, între care, securitatea socială este indispensabilă, a declarat Hu Xiaoyi (foto dreapta), vice-ministrul Departamentului Resurselor Umane şi Securităţii Sociale din China.
În cadrul unei conferinţe derulate în faţa presei chineze şi străine din Beijing, vice-ministrul Hu a prezentat o serie de probleme şi soluţii care preocupă lidershipul chinez cu privire la accesul la serviciile sociale, medicale şi de asistenţă, dar, în egală măsură, menţinerea viabilităţii celui mai mare sistem social naţional din lume.
„China se găseşte în primul stadiu al evoluţiei sociale, fapt care face să se confrunte cu multe provocări, în primul rând în ceea ce priveşte cuprinderea tuturor locuitorilor în sistemul de securitate socială”, a declarat Hu, subliniind că Partidul Comunist Chinez încearcă să răspundă aşteptărilor oamenilor căutând şi identificând soluţii pentru pentru toţi cei peste 1,3 milioane de chinezi, din care 200 de milioane încă se află în afara sistemului.
Aceştia, în următorii 6 – 7 ani, urmează să fie cuprinşi, în condiţiile în care 100 de milioane sunt reprezentate de muncitorii migranţi. Pentru a înţelege mai bine fenomenul migraţiei, trebuie ştiu faptul că o serie de categorii de muncitori se află aproape întregul an în mişcare, mobilitatea acoperind uneori distanţe de mii de kilometri faţă de localitatea şi provincia de origine.
Un sistem social diversificat
Una dintre soluţiile prezentate de vice-ministru a fost înregistrarea tuturor oamenilor şi încurajarea tuturor să intre voluntar în sistem, în condiţiile în care, în China, există un sistem tradiţional de participare voluntară la asigurările sociale. Mai mult, China dispune în prezent de mai multe tipuri de fonduri de asigurări sociale: urban, rural, medical, pentru şomaj, maternal etc.
Potrivit vice-ministrului Hu Xiaoyi, valoarea aproximativă a bugetului anual al sistemului de securitate social este de peste 3 trilioane yuani (aproape jumătate de miliard de dolari), asigurarea fondurilor fiind o responsabilitate a guvernelor provinciale, cele care organizează şi administrează serviciile.
15 ani de contribuţii sociale
Aşa cum funcţionează astăzi sistemul asigurărilor sociale, un chinez trebuie să contribuie la asigurări timp de 15 ani, pentru a se bucura de asistenţă din partea statului. Asta în condiţiile în care, în majoritatea ţărilor lumii, contribuţia este de 35 – 37 de ani. Câtă vreme dezechilibrul social balansează tot mai acut spre generaţiile vârstnice, s-a ajuns la concluzia că cei 15 ani nu mai sunt suficienţi. „Trebuie să vedem dacă chinezii vor accepta noul sistem. Este un subiect foarte sensibil …”, a susţinut vice-mistrul Hu.
Potrivit explicaţiilor date de oficialul guvernamental, China adoptă treptat un sistem apropiat de cel occidental, căutându-se soluţii specifice pentru problemele concrete care vizează salarizarea, încasările sociale şi ajustarea serviciilor sociale. “Sistemul trebuie să fie mai coerent şi mai armonios, pentru că ne confruntăm cu probleme istorice, care au cauze obiective, iar sistemul de securitate socială nu este bine conectat în toate domeniile. Cine plăteşte mai mult, primeşte mai mult, de aceea trebuie să încurajăm oamenii să muncească mai mult, pentru asigurarea propriului vis” …
Doi tineri, 10 vârstnici
O altă problemă sensibilă aflată în atenţia liderilor chinezi vizează schimbarea de atitudine a tinerilor, în sensul protejării generaţiilor vârstnice. “Multă lume crede că societatea chineză este o societate energică, dar suntem o societate piramidală cu baza răsturnată, în care un cuplu tânăr are grijă de patru părinţi şi uneori opt bunici” …
Acesta este un efect al faptului că de zeci de ani, în China, familiile au un singur copil, iar speranţa de viaţă este una ridicată. La aceasta se adaugă o rată a natalităţii tot mai reduse. De aici, în lipsa unor soluţii concrete, totul rămâne în zona retoricii, aşa cum a arătat şi vice-ministru Hu … “Dacă întrebăm tinerii dacă pot avea grijă de părinţi şi bunici, evident că vor spune că este imposibil. Suntem îngrijoraţi de această situaţie, şi nu este vorba doar de determinarea tinerilor”.
Vârsta de pensionare şi angajarea tinerilor
Potrivit statisticilor, în anul 2012, în China trăiau 190 de milioane de oameni cu vârsta peste 60 de ani. În 2013 cifra acestora a ajuns la 200 de milioane. Tot datele oficiale arată că numărul celor care primesc pensie este de 136 de milioane în mediul urban şi de 77 de milioane în mediul rural. Prin urmare, China are peste 200 de milioane de oameni cuprinşi doar în sistemul de pensii de vârstă, în condiţiile în care pentru prima dată în istorie numărul celor care intră în sistemul de muncă a înregistrat un regres.
Acestora li se adaugă alte sute de milioane de oameni prinşi în diverse forme de asistenţă socială. “Suntem un stat care se îngrijeşte de familie şi trebuie să continuăm să promovăm grija faţă de familie. Însă, va trebui să discutăm despre vârsta de pensionare, iar acesta este un subiect foarte sensibil. Dar, în condiţiile în care numărul angajaţilor care intră în sistem scade, nu vom putea continua aşa”, a declarat vice-ministru Hu Xiaoyi.
În paralel cu creşterea numărului celor care ajung la vârsta pensionării asistate, China se confruntă şi cu problema absobţiei forţei de muncă. Mulţi absolvenţii de colegii sau universităţi ajung să muncească în restaurante, fapt care aduce pierderi sistemului educaţional. “Dacă folosim oamenii pentru ce s-au pregătit, este bine, altfel pierdem. Trebuie să regândim sistemul pornind de la tineri, până la dezvoltarea capacităţilor dedicate celor vârstnici”. Cum o soluţie în afara sistemului de securitate socială nu poate fi aplicată, autorităţile chineze vorbesc despre un mod specific de dezvoltare a acestuia, cu precădere pentru sprijinirea bătrânilor. Una dintre formulele prezentate de vice-ministrul Hu a vizat transformarea spaţiilor de locuit ale pensionarilor, mai ales a celor singuri, în spaţii în care să fie derulate programe sociale de ajutorare, pentru ca aceştia să nu se simtă singuri şi pentru a nu resimţi acut depresia vârstei.
Studii şi teste pentru viitor
Primele sisteme de asigurări au fost impuse în 2007, iar azi întreaga societate chineză este cuprinsă în diferite forme de asigurări sociale. S-a început cu sistemul medical. Apoi, din 2009, sistemul de asigurare socială a fost impus într-o etapă test pe 30% din populaţia ţării. În anul 2011 s-a ajuns la 60%, pentru ca în 2012 să fie cuprinsă întreaga ţară. Aşa s-a ajuns ca, în 2013, liderii chinezi să studieze varianta unificării sistemelor de securitate socială din mediul urban şi rural, procedură pentru care s-a apelat la şapte institute de cercetare (patru din China, trei din străinătate).
„Aceste institute au furnizat liderilor politici soluţii pentru redesenarea sistemului. Suntem în etapa în care nu căutăm neapărat soluţii ci mai degrabă dorim să înţelegem care sunt problemele existente în sistem. Suntem conştienţi de faptul că trebuie să îmbunătăţim sistemul social, dar mai ales să convingem oamenii să contribuie pentru a beneficia de servicii mai bune”, a mai arătat Hu Xiaoyi.