Xinnian kuaile! Respectând tradiția infernului creat cu ajutorul petardelor și pocnitorilor în seara și noaptea dintre ani, China a intrat în Sărbătoarea Festivalului de Primăvară, altfel spus Anul Nou chinezesc, Anul Calului de Lemn, care se va întinde între 31 ianuarie 2014 (1 ianuarie după calendarul lunar) și 18 februarie 2015. Alături de China, o serie de alte țări asiatice folosesc același calendar așa încât Festivalul de Primăvară este un fenomen al orientului îndepărtat, care a debutat deja dacă ținem cont de zgomotul petardelor. Potrivit superstițiilor locale, zgomotul alungă răul și anul care se încheie, făcând loc noului și binelui.
Festivalul de Primăvară începe în prima zi a calendarului lunar, de multe ori o lună mai târziu față de calendarul gregorian (occidental), având originea în perioada dinastiei Shang (1600 – 1046 î.Ch.). Timp de două săptămâni, cât durează Festivalul de Primăvară, tradiția consemnează o serie de evenimente în centrul cărora se află familia, iată de ce, înainte și după eveniment, în China are loc un exod impresionant, peste 700 de milioane de oameni călătorind spre locurile de origine și apoi spre locurile de muncă, uneori mii de kilometri.
Cel mai întâlnit caracter chinezesc în această perioadă este „FU” (福) care înseamnă binecuvântare sau fericire. De mule ori, caracterul este poziționat cu susul în jos (foto) ceea ce în chineză înseamnă „vine binecuvântarea, fericirea” și se pronunță „fu dao le”. De asemenea, este aproape obligatorie prezența a două felinare de culoare roșie, fixate pe ambele laturi ale ușii principale a casei.
Un alt specific al Sărbătorii de Primăvară este reprezentat de mesele bogate, dintre produsele consumate nelipsind carnea de pui, peștele și brânza de soia („Ji”, „Yu” respeciv „Tofu”) care se crede că sunt aducătoare de noroc, abundența și bogăție. De pe masele organizate în cele două săptămâni de sărbătoare, nu au cum să lipsească tradiționalele găluște sau colțunași „Jiaozi” (foto) care, în limba chineză, are înțelesul „adio vechi, inaugureaza noul”.
„Xinnian kuaile!” (An nou fericit!) devine în această perioadă salutul care înlocuieşte tradiţionalul „Ni hao!” (Bună ziua! sau Ce mai faci?) aşa încât, din prima zi până în cea de a 15-a, când este celebrată Sărbătoarea Lampioanelor, urările de bine le auzi pretutindeni.
În prima zi a noului an, mulţi dintre chinezi evită să consume carne, deoarece se crede că acest lucru va asigura o viaţă lungă şi fericită, fapt care este apreciat de zeii cerului şi pământului.
În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în special câinii, primesc mâncare suplimentar, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naştere a tuturor câinilor.
A treia şi a patra zi sunt rezervate pentru întărirea relaţiilor de familie. Fii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor, fie că sunt de botez sau de cununie.
Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi chinezii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. “Po Wu” poate fi tradus şi prin “răul alungat în a cincia zi”, eveniment marcat de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.
Din ziua a şasea până în a zecea zi, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc şi sănătate.
A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei care sunt simbolul longevităţii dar şi peşte crud, ca simbol al succesului.
În a opta zi oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul Cerului.
A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad.
Din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.
În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre 14 şi 15.
Sărbătoarea Anului Nou chinezesc începe cu luna nouă, în prima zi a noului an şi se termină pe lună plină, 15 zile mai târziu. La 15 zile după Anul Nou este organizat Festivalul Lanternelor, care este sărbătorit pe timp de noapte, când copiii se plimbă cu felinare în cadrul unei parade.
Aspect din timpul ceremoniei organizate anual de Festivalul Primăverii, la Templul Cerului din Beijing, readucând în actualitate ritualurile imperiale.
Impresionantă, în această perioadă, este grija cu care autoritățile chineze pregătesc programul de vizite în spațiile cu rezonanță în cadrul Sărbătorii de Primăvară: temple, parcuri, muzee etc. Cei interesați pot intra AICI pentru a vedea un astfel de program, modalitățile de transport și facilitățile aferente locurilor de vizitat din Beijing.
