Tratatul privind crearea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), semnat, joi, de Rusia, Belarus şi Kazahstan, reprezintă un pas intermediar, care are în faţă mai multe provocări, înainte de a ajunge la destinaţia dorită aceea de integrare a fostelor state sovietice. În contextul apariţiei UEE, liderii de la Moscova exprimă ferm poziţii ireconciliabile cu privire la traseul european al Republicii Moldova şi Ucrainei. Cu toate acestea, cooperarea cu Uniunea Europeană, lipsită de resurse, este considerată vitală pentru noul bloc comunitar.
Semnat în cadrul reuniunii Consiliului Economic Eurasia derulat la Astana, capitala Kazahstanului, Tratatul UEE va fi lansat oficial la 1 ianuarie 2015.
„Astăzi creăm împreună un centru puternic de dezvoltare economică, o mare piaţă regională, care va uni peste 170 de milioane de oameni. Uniunea noastră posedă resurse naturale enorme. Ţările care fac parte din această troică au o industrie dezvoltată, o bază industrială şi un mare potenţial uman şi cultural. Poziţia geografică le permite să creeze rute de transport de importanţă nu numai regională dar şi globală”, a declarat preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. (Vocea Rusiei)
Principala diferenţă dintre Uniunea Vamală (UV) existentă între cele trei ţări şi UEE este dată de faptul că prima vizează numai cooperarea comercială, în timp noua organizare cuprinde o serie mai largă de aspecte. „În momentul de faţă, competenţa de UV a fost mai mare, iar funcţiile sale sunt descrise precis, în timp ce UEE, până în prezent, a fost mai mult o cheastiune declarativă”, a declarat, pentru Xinhua, Oleg Bogomolov membru al Academiei Ruse de Ştiinţe.
Deşi Rusia consideră că Belarus, odată devenită membru al UEE va avea de câştigat, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a declarat că nu este pe deplin mulţumit cu privire la proiectul de tratat. „Noi încă mai avem posibilitatea să stabilim acordul în condiţii mult mai bune, pentru beneficiul comun al tuturor semnatarilor tratatului”, a declarat acesta pentru Interfax.
De partea cealaltă, Serghei Narâşkin, preşedintele Dumei de la Moscova, susţine că statutul de membru al Uniunii Economice Eurasiatice face ca Belarus să fie nu doar mult mai orientată spre Europă, dar, de asemenea, o transformă într-un partener egal şi profitabil al Uniunii Europene (Xinhua).
Participarea Belarus la procesul de integrare europeană nu este în contradicţie cu parteneriatul cu Uniunea Europeană, a susţinut Narîşkin în timpul unei întâlniri cu studenţii din Minsk. Acesta a arătat că Uniunea Europeană include ţări care nu dispun de resurse energetice şi care sunt „vital interesate în conectare resurselor şi finanţelor proprii la bogăţiile naturale şi ştiinţele fundamentale ale Uniunii Economice Eurasiatice”.
Cu toate acestea, Narîşkin a remarcat faptul că există o dihotomie între Eurasia şi integrarea europeană, acesta fiind motivul pentru care unele ţări cred că aderarea lor la Uniunea Vamală şi UEE vor genera îndoieli cu privire la orientarea lor europeană. „Politicienii folosesc acest argument pentru a justifica neparticiparea la aceste proiecte benefice de integrare”, a adăugat Narîşkin.
Potrivit lui Oleg Bogomolov, membrele UEE nu au discutat despre crearea unei uniuni monetare, preşedintele Vladimir Putin, în ciuda evenimentului considerat „epocal şi istoric”, dând asigurări că tratatul nu va afecta suveranitatea celor trei naţiuni.
În condiţiile preocupărilor Moscovei cu privire la „imperialismul economic”, Andrei Kortunov, şeful Consiliului pentru Afaceri Internaţionale din Rusia, consideră că semnatarii tratatului UEE privesc spre o posibilă extindere, fiind vizate Armenia şi Kârgâzstan.
Kortunov apreciază că extinderea urmăreşte multiple aspecte de ordin tehnic şi juridic, comparând UV şi UEE cu păpuşile ruseşti care stau una în interiorul celeilalte (Matrioşka). Mai mult, pentru a funcţiona eficient din punct de vedere economic, UEE trebuie să aibă „o ţară motor”, aşa cum este considerată Germania în Uniunea Europeană.
Deşi este cea mai puternică economie dintre cele trei, eventual cinci ţări membre, Rusia nu prezintă „un model inteligibil de creştere economică”, iar sancţiunile occidentale face ca situaţia să fie şi mai complicată
„Preşedinţii reuniuni de la Astana au gândit modul în care noua uniune va concura cu UE şi SUA. La această întrebare trebuie să fie dat un răspuns”, a apreciat Andrei Kortunov.
Traseul european al Moldovei şi Ucrainei respins ferm de Moscova
În opinia premierul rus Dmitri Medvedev, tratatul de înfinţare a Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), semnat de Rusia, Belarus şi Kazahstan, va defini o politică comună de dezvoltare a ţărilor în contextul schimbărilor realităţilor economice (Xinhua).
„Prin semnarea Tratatului UEE se defineşte vectorul dezvoltării noastre urmărit de ani de zile”, a declarat Medvedev, în condiţiile apariţiei noilor riscuri şi provocări la adresa Rusiei. „În următorii ani, trebuie să evoluăm pe fondul înrăutăţirii condiţiilor de instabilitate şi a unui mai mare număr de pieţe”, a declarat Medvedev pentru RIA Novosti.
Printre riscurile cu care Rusia s-ar putea confrunta, Medvedev a menţionat situaţiile din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi schimbarea potenţială a regimului schimburilor comerciale cu alte ţări din Comunitatea Statelor Independente.
Moldova aşteaptă cu interes semnarea, în luna iunie, a acordului de asociere cu UE, decizi în faţa căreia Moscova se opune ferm, în timp ce situaţia din Ucraina, după alegerile prezidenţiale de duminica trecută, rămâne imprevizibilă, pe fondul ciocnirilor armate aflate în curs de desfăşurare în regiunile din estul ţării.
Rusia – Kazahstan – Belarus
Federația Rusă – republică federală semi-prezidențială, 145.433.700 locuitori, PIB 2.145,764 miliarde USD.
Rusia a rămas profund dependentă de exporturile de materii prime, în mod special petrol, gaze naturale, metale și cherestea, care asigură 80% din totalul exporturilor. După Produsul Intern Brut, Rusiei este cea de-a noua economie a lumii și a cincea a Europei. Dacă rata anuală de dezvoltare continuă astfel cum este acum, este de așteptat ca economia Rusiei să ajungă pe poziția a doua în Europa, după cea a Germaniei, în numai câțiva ani.
Republica Kazahstan – republică prezidențială, 17.736.896 locuitori, PIB 196.419 miliarde USD
Kazahstanul este o țară foarte bogată în resurse naturale, dar acestea nu sunt încă exploatate la capacitatea maximă. Rezervele de uraniu din sol, situează țara pe locul trei în lume. De asemenea, prezintă cantități însemnate de petrol, gaze naturale, cărbune, cupru, zinc, mangan, fier, aur. Industria metalurgică, constructoare de mașini și alimentara, sunt în continuă dezvoltare. Kazahstanul este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală.
Republica Belarus – republică prezidențială, 9.503.807 locuitori, PIB 131,201 miliarde USD
Belarus dispune de resurse naturale constând în zăcăminte de turbă, mici cantități de petrol și gaze naturale. Mare parte din economia Belarusului este controlată de stat, 51,2% din forța de muncă fiind angajată în companii de stat, 47,4% în companii private locale (dintre care doar 5,7% au capital parțial străin), iar 1,4% lucrează la companii străine. Printre cele mai importante produse agricole se numără cartofii și produsele rezultate din creșterea vitelor, inclusiv carne și lapte.
Adaptare după informaţii XINHUA, VOCEA RUSIEI, WIKIPEDIA
