ALEGERI 2014 – Așteptând fluierul final, Iohannis realizează avantajul confruntărilor

Rămân la convingerea că reprezentantul ACL, Klaus Iohannis, nu se ridică la pretențiile unui candidat la președinția României, în linii mari situație valabilă și în cazul lui Victor Ponta. Klaus Iohannis seamănă prea mult cu Traian Băsescu la mesaj, reacții, atacuri, chiar și în persistența cu care repetă puținele idei: votul din diaspora, convocarea parlamentului, lupta anti-corupție. Toate, dacă s-ar putea, fără să afecteze echipa din care face parte. Chiar și așa, Iohannis descoperă târziu plăcerea și beneficiile confruntărilor, fapt care îi va afecta scorul final.

Confruntarea din această seară de la Bi TV, dintre Victor Ponta și Klaus Iohannis, nu a fost nici pe departe una care să producă surprize. Ponta a venit la fel de decis să pareze atacurile lui Iohannis, în timp ce acesta din urmă a căutat să prezinte o nou față, o nouă atitudine, multe mai vioaie, mai agresivă. Însă, sprinteneala, agilitatea și mobilitatea de idei nu sunt caracteristici ale candidatului ACL, ba, dimpotrivă!

De departe, confruntarea din seara asta nu a avut decât rolul de a consolida scorurile din sondaje, niciunul dintre cei doi candidați neavând nimic de câștigat.

Rămân, însă, câteva chestiuni de remarcat. Noncombatul lui Iohannis în momente cheie: refuzul de a dialoga pe teme de politică externă, refuzul de a adresa o întrebare adversarului. Totul pe considerentul invocat și la Realitatea TV: timpul negociat a expirat. Mai mult, rămâne de reținut atitudinea de sfidare permanentă a lui Iohannis, la fel ca și în prima confruntare, evitând să își privească în față adversarul.

Îmi doresc, în măsura în care Klaus Iohannis va ajunge președinte, să nu trateze România și românii în același fel, după ceas, înțelegând că țara pe care o va conduce este formată din oameni. Concluzie: plictiseală politică amestecată cu demagogie!