Dacă eşti preocupat de binele României din aceste zile, singura opţiune decentă şi necesară este aceea de a respinge atacul generat de gruparea DNA – Preşedintele Klaus Iohannis – noul PNL. Nu pentru că Victor Ponta este premierul de geniu al ţării, nu pentru că actuala coaliţie de guvernare condusă de PSD este imaculată, ci pentru că România are nevoie de stabilitate internă, într-un context regional extrem de sensibil.
Atacul lansat zilele trecute de preşedintele ales Klaus Iohannis la adresa premierului Victor Ponta se înscrie, fără îndoială, într-un scenariu la care contribuie nu doar instituţii interne româneşti, ci mai ales guverne şi companii trans-naţionale care doresc ca România să continue să fie ceea ce a fost sub preşedintele Traian Băsescu: o ţară la dispoziţia exclusivă a străinilor. Predând total decizia în mâna americanilor şi europenilor, Băsescu şi-a păstrat funcţia, în ciuda opţiunii majoritare interne, chiar dacă nu a mai putut salva şi guvernele marionetă conduse de Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu.
Acuzațiile aduse premierului Victor Ponta sunt oficiale, Direcţia Naţională Anticorupţie având atribuţii legale în domeniu. Aceasta nu înseamnă că procurorii nu sunt oameni sau că aceşti oameni sunt infailibili, că nu pot rata întâlnirea cu realitatea. Avem deja câteva exemple, cel mai recent fiind cel al Marianei Rarinca, de care preşedintele Iohannis nu se sinchiseşte. Doamna Rarinca nu stă în calea preluării totale a puterii în România, prin urmare, GHINION!, cazul Rarinca nu este un subiect pe agenda prezidenţială. Am arătat cu altă ocazie „Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând” în sistemul de valori al preşedintelui ales în noiembrie 2014.
PSD-ul condus de Victor Ponta este un partid lipsit de onestitatea, sprinteneala şi luciditatea revendicată de începutul de secol XXI, însă, aşa cum este, trebuie să admitem că reprezintă cea mai mare exprimare politică a electoratului român, ca urmare a votului electoral.
De partea cealaltă, avem un nou PNL, format din foşti liberali asimilaţi de camarila PDL specializată în exploatarea fondurilor şi scandalurilor publice, o grupare cocoţată în sondaje exclusiv ca urmare a valului de simpatie prezidenţial.
În aceste condiţii, când avem de ales între două grupări bolnave şi măcinate de propriile incapacităţi de reformare, privesc mai atent spre echipa care a performat economic, iar aceasta este echipa PSD condusă de premierul Victor Ponta.
În ultimele zile, Ponta a fost comparat, asimilat, alăturat fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu. Nimic mai stupid, însă aceasta este gândirea limitată a celor care ies în stradă la chemarea PMP – actualul partid marionetă al fostului preşedinte Băsescu şi la chemarea noului PNL – compus din fostul partid marionetă al fostului preşedinte Băsescu.
PMP şi PNL, deşi se urăsc de moarte din motive binecunoscute, găsesc, iată, argumente puternice pentru a se face fraţi până dau jos guvernul României. Nu pe cale politică-parlamentară, nu în urma unor alegeri, ci prin acţiuni subversive care afectează România în plan intern şi internaţional.
Dacă preşedintele ales Klaus Iohannis a intrat în această bătălie inter-instituţională, nu am nicio reţinere să afirm că fostul primar de Sibiu nu a înţeles că a plecat din Piaţa Mare a oraşului de pe Cibin, iar acum conduce destinele unei ţări, a unei naţiuni, devoalând, încă odată, incapacitatea de a cuprinde realitatea obiectivă.
Prin tentativa de eliminare a premierului Ponta, iar prin efect a actualului Guvern, preşedintele recidivează, dar la o altă scară. La finalul anului 2002, în cârdăşie cu fostele PD, PDSR, Iohannis își elimina un viceprimar membru al PD, care ameninţa serios realegerea din anul 2004. Atunci, PD-ul condus de Traian Băsescu şi-a trădat propriul coleg de partid, iar PDSR-ul condus de Adrian Năstase a făcut un joc politic mizerabil. Ironie sau … ghinion, Ponta a ajuns în poziţia fostului viceprimar de Sibiu, omul care a schimbat soarta oraşului, care a pregătit transformarea acestuia, dar care a fost „executat” din interese obscure de către Iohannis şi lacheii de la acea vreme. Pentru că sasul care conduce azi România nu are scrupule, limite sau emoţii atunci când îşi propune o ţintă (fie şi umană), iar atitudinea asta nu are nimic în comun cu România și cu românii.
Atenţie la jocurile reale de putere. Nu priviţi şi nu amestecaţi planurile, pentru că, în final, cei care vom pierde România vom fi noi, românii, nu cei care dărâmă azi, pentru a triumfa pe ruinele de mâine.
Când vor răspunde cei din noul PNL pentru cele 20 de miliarde USD jefuite din buzunarul românilor, în perioada de criză? Când vor răspunde pentru tăierea salariilor care se plătesc acum cu dobândă? Când vor răspunde cei din noul PNL pentru spitalele şi şcolile închise, pentru sutele de mii de locuri de muncă pierdute? Când vor răspunde cei din noul PNL pentru instabilitatea permanentă pe care o produc intern şi extern? Poate doar când electoratul român îi va readuce la putere şi când, odată în plus, vor decide împotriva poporului şi ţării cu nume român şi România.
REFERINŢE >>>
COMENTARIU | Problema PSD: COMUNICAREA CONVINGĂTOARE CU PUBLICUL!
COMENTARIU | Când C. P-Tăriceanu are dreptate
COMENTARIU | Iohannis, acelaşi scenariu. Este România egală cu Sibiul?
COMENTARIU | Alternativa preşedintelui în cimitirul elefanţilor
ALEGERI 2014 – Pentru ce reinventează Klaus Iohannis trecutul propriei soții?
ALEGERI 2014 – Privește-te în ochii lui Iohannis!
ALEGERI 2014 – Fragmentarea României
Scrisoarea unei bunici către Klaus Iohannis: “M-am întrebat ce aş face dacă aş rămâne fără să ştiu nimic de nepoţii mei?”
COMENTARIU | Fragmentarea României
NERUȘINAREA DE A SFIDA, ZÂMBIND, ROMÂNIA! Ghinion …
COMENTARIU | Ai nevoie de curaj să nu votezi un minoritar?
Iohannis, singurul cinstit din orașul cu arestați și sinucigași
Pentru că trebuie să știm adevărul despre onestul și bunul primar Kalus Werner Iohannis, prim-vicepreședintele PNL
COMENTARIU | Când nimeni nu te vrea … în Guvern
COMENTARIU | Cât contează un om în România: Iohannis vs. Omul de rând
COMENTARIU | Prematura îndepărtare de mase
COMENTARIU | Resuscitarea ostaticului Iohannis
Pingback: Apar tot mai mulți “curajoși” în presa românească