Centrul de cooperare pentru inovaţie în domeniul competenţei lingvistice (语言能力协同创新中心) al Departamentului de Lingvistică din cadrul Universităţii Normale Jiangsu (江苏师范大学) a demarat, recent, un proiect de cercetare menit să elaboreze o strategie de abordare special adresată “colajului” de limbi de pe traseul “O centură, un drum”. Cu o bază de plecare de 64 de limbi, între care şi limba română, centrul a elaborat un manual cu titlul一带一路沿线国家语言国情手册/Language Situations in the Countries Along the Belt and Road (foto), apărut în noiembrie 2015 la Editura Comercială. Merită subliniat faptul că în uriaşul proiect lingvistic a fost cooptată şi Diana Zahorte, sinolog, absolventă a cursurilor de masterat ale Universităţii de Studii Politice şi Juridice din China.
Centru este condus de departamentul de lingvistică și reuneşte eforturile departamentelor de lingvistică ale universităţilor de top din China avându-l pe renumitul lingvist şi politolog Noam Chomsky drept unul dintre pincipalii consultanţi. Proiectul are în vedere umplerea vidului de cunoscători de limbi străine, prin crearea unui mecanism de pregătire rapidă, ca parte complementară a departamentelor universitare de limbi străine actuale din China. Nu se are în vedere creare de noi departamente de limbi rare, ci crearea de posibilităţi de acumulare rapidă şi diferenţiată, pe domenii de activitate.
În acest scop, Centrul de cooperare pentru inovaţie în domeniul competenţei lingvistice prevede mai multe etape. Prima constă în publicarea unui manual care prezintă situaţia limbilor vorbite în cele 64 de ţări incluse în traseul “O centură un drum”, ce urmează să fie promovat în special la nivelul celor peste 110.000 de companii chineze care şi-au exprimat dorinţa de implicare în iniţiativa guvernului chinez.
Volumul oferă o prezentare succintă a limbilor vorbite în statele vizate, modul cum s-au format, istoria şi particularităţile fiecăreia, cu accent pe limbile oficiale de stat, oferind şi informaţii cu privire la situaţia predării acestor limbi în China, respectiv a predării limbii chineze pe teritoriul unui anume stat, precum şi alte aspecte în măsură să ajute cititorul să înţeleagă în genere mediul lingvistic al unei ţări. Aşa cum am subliniat, manual a apărut în noiembrie 2015 sub numele 一带一路沿线国家语言国情手册 (Language Situations in the Countries Along the Belt and Road) la Editura Comercială (商务印书馆), sub atenta îngrijire a profesorului Yang Yiming (杨亦鸣), directorul departamentului de lingvistică al Universităţii Normale Jiangsu şi al Centrului de cooperare pentru inovaţie în domeniul competenţei lingvistice, totodată iniţiator al acestui amplu proiect de cercetare lingvistică.
Iniţiativa “O centură, un drum” (One belt, one road/一带一路) cu titulatura completă Centura Economică a Drumului Mătăsii şi Drumul Mătăsii Maritim al secolului 21, reprezintă o strategie „umbrelă” care grupează planurile guvernului chinez în materie de investiţii, comerţ şi colaborări cu exteriorul sub o singură agendă, a cărei scop declarat este de a promova conectivitatea şi cooperarea între ţările euroasiatice.
Privit din exterior, planul pare în ochii multor observatori străini drept prea vast şi în acelaşi timp vag, lipsit de substanţă şi concreteţe. În China însă, lucrurile se văd puţin altfel, planul “O centură, un drum” fiind pregătit cu meticulozitate. În luna martie 2015, Consiliul de Stat a publicat un document cu caracter programatic care a înscris în mod oficial acest concept pe lista planurilor strategice pe termen lung a conducerii chineze, indicând faptul că multe eforturi din partea guvernului vor fi direcţionate de la nivel central pentru înfăptuirea acestuia.
Despre “O centură, un drum” se vorbeşte mai ales în termeni economici, juridici şi ai relaţiilor internaţionale, însă iniţiativa pune şi o problemă de ordin lingvistic. Cum să asiguri, în calitate de parte ce lansează propunerea de colaborare, comunicarea eficientă între numeroasele echipe de lucru chinezeşti cu actorii din alte 64 de ţări înscrise pe traseul noului Drum al Mătăsii? Nu este vorba de serviciul de interpretariat la nivelul delegaţiilor oficiale ci de pleiada de funcţionari, tehnicieni şi muncitori care vor avea contact cu autorităţi, angajaţi şi responsabili locali, în vederea construirii unei căii ferate, unui drum etc. care nu se poate sprijini exclusiv pe oferta actuală de traducători/intrepreţi chinezi specializaţi în acele limbi sau pe cunoscătorii de limbă chineză din ţările partenere. 
Când s-a pus cap la cap faptul că de-a lungul traseului “O centură, un drum” sunt aproximativ 60 de limbi oficiale (fără a se lua în considerare numărul de limbi vorbite, dar fără statut de limbă oficială) dintre care 18 nu se studiază deloc ca specializare în universităţi, iar pentru 20 există o singură universitate care oferă cursuri (în cele mai multe cazuri este vorba despre Universitatea de Limbi Străine din Beijing北京外国语大学), profesorii Departamentului de Lingvistică din cadrul Universităţii Normale Jiangsu (江苏师范大学) au realizat că proiectele care urmează să dea substanţă, concreteţe iniţiativei “O centură, un drum” se vor lovi, foarte probabil, surprinzător, de o barieră lingvistică. Absorbiţi de cifre şi discursuri politice, s-a omis considerarea unui factor extreme de pragmatic!
Etapele ulterioare ale proiectului sunt mult mai ambiţioase. Se urmăreşte crearea unei aplicații pentru telefoane mobile de învăţare a limbilor străine, program adaptat contextului “O centură, un drum”. Se preconizează crearea unui catalog/bază de date cu experţi, cunoscători de limbi, deopotrivă chinezi şi străini care pot fi contactaţi, în funcţie de necesitate, pentru sprijin la nivel de comunicare/predare limbi. În fine, proiectul doreşte să instituie un mecanism naţional de formare a vorbitorilor de limbi străine, în cadrul căruia centre de pregătire independente şi universităţi de profil să funcţioneze în tandem, complementar.
Planul pare ambiţios, însă Departamentul de Lingvistică al Universităţii Normale Jiangsu este obişnuit să ţintească sus. În 2014, în parteneriat cu UNESCO, departamentul a organizat la Suzhou o conferinţa internaţională pe tema avansării competenţei lingvistice la nivel global. Deoarece fazele intermediare creării aplicaţiei mobile, a bazei de date, necesită invariabil muncă de teren – deplasări în ţările vizate şi contact direct cu vorbitori şi specialişti nativi ai limbilor locului, acest proiect lingvistic nu e exclus să îndeplinească ulterior şi un rol de platformă de comunicare internaţională în domeniul lingvisticii şi al învăţării limbilor, reunind specialişti dintr-o aria geografică largă, depăşind astfel scopul iniţial de a deservi paltformei “O centură, un drum”.
Faptul că departamentul de lingvistică al Universităţii Normale Jiangsu, prin centrul de cercetare mai sus numit a luat iniţiativa şi îşi asumă pregătirea unei platforme pentru înfrângerea barierelor de limbă, faptul că guvernul chinez este dispus să finanţeze acest proiect dovedeşte încă odată că pentru China iniţiativa “O centură, un drum” constituie un proiect cât se poate de serios, pe care îl pregăteşte temeinic pentru fructificare, inclusiv la nivel de comunicare şi limbi străine. Dintr-un alt punct de vedere, este reflectată din nou aspiraţia Chinei de a se comporta conform profilului unei puteri de talie mondială, emulând modelul SUA care, conform datelor adunate de cercetătorii Universităţii Normale Jiangsu, dispun de capacitatea de răspuns operativ în peste 500 de limbi, pentru multe dintre ele cu aplicaţie într-un număr restrâns, dar suficient, de domenii specializate (militar, piraterie etc.). Calea urmată pare a fi aceasta: dacă o compentenţă lingvistică ridicată la nivel naţional este trăsătura unei superputeri, atunci China va munci pentru a o obţine.
Deocamdată, proiectul fiind abia într-un stadiu iniţial de dezvoltare, este nevoie de timp pentru a evalua rezultatele. Cu toate acestea, simpla existenţă a proiectului de politică „lingvistică” este încurajatoare pentru succesul de ansamblu al iniţiativei “o centură, un drum”.
Ce înseamnă acest proiect pentru România? În primul rând, este îmbucurător că se vorbeşte despre limba română în secţiunile dedicate României şi Republicii Moldova, în special în contexul în care datorită unei răciri a relaţiilor bilaterale, după anul 1989, o bună parte din generaţiile mai tinere din China sunt tot mai puţin familiari cu existenţa limbii române. Pregătirea etapelor ulterioare acestui proiect, inclusiv crearea aplicaţiei mobile, va necesita implicarea de specialişti şi vorbitori nativi români, un prilej benefic de schimb intercultural şi o oportunitate de a recupera din decalajul de cunoaştere a limbii române în China.
În prezent limba română se studiază la nivel universitar doar la Universitatea de Limbi Străine Beijing, iar la nivel preuniversitar la Şcoala “1 Octombrie” din Beijing (北京市十一学校). În România, limba chineză se poate studia la patru universităţi, din care Universitatea Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai oferă limba chineză ca specializare. În România funcţionează patru Institute Confucius, la Cluj-Napoca, Bucureşti, Braşov şi Sibiu, iar în câteva universităţi şi licee din Cluj, Deva, Hunedoara şi Constanţa funcţionează clase opţionale de limba chineză, tot în parteneriat cu Institutul Confucius.
De multe ori ne gândim la o limbă ca la o „unealtă”, o exprimare care, chiar dacă validă, e mai degrabă rigidă, statică, scăpând din vedere anumite valenţe ale limbii, „viaţa” ei şi contextul cultural. Limba este mai degrabă un asistent de nădejde, uman în felul lui, însărcinată cu portofoliul de prezentare.
În viziunea Centrului de cooperare pentru inovaţie în domeniul competenţei lingvistice şi a proiectului de cercetare aplicat pe iniţiativa “O centură, un drum”, a investi în oameni care cunosc nu doar limba ci prin intermediul ei şi contextul cultural de afaceri înseamnă o condiţie sine qua non, o investiţie cu bătaie lungă. În definitiv, acest demers este necesar reuşitei planului de interconectare economică şi comercială euroasiatică, care va stimula şi interconectarea şi colaborarea ştiinţifică.
REFERINŢE >>>
INTERVIU – Diana Zahorte: Ar trebui găsite noi punţi de legătură între România şi China
