Maestrul Xu Wende, trei noi traduceri în română din clasicele chineze

Xu Wende x 3 AaLa aproape 82 de ani, profesorul Xu Wende, unul dintre cei mai prolifici, apreciați și neobosiți truditori în domeniul literaturii chineze și române, traducător redutabil din clasicii celor două țări, a publicat trei noi lucrări pentru care a trudit aproape 20 de ani. Cartea despre Dao și Virtute, Cartea Cântecelor și Analectele lui Confucius, au apărut în ediție bilingvă chineză-română la Editura Radio China Internațional în traducerea neobositului Xu Wende.

Bucuria apariției celor trei noi lucrări a fost împărțită în cadrul unui prelung dialog telefonic în care au fost împărtășite emoțiile, sentimentele și atașamentul pentru cultura română în slujba căreia Xu Wende s-a pus încă de la 22 de ani. Cel care a avut onoarea să fie observat și apreciat de Mihail Sadoveanu, ulterior premiat de Președinția României cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, pe care l-a tradus în limba chineză, mi-a mărturist cu o neegalată modestie: „nu vreau să trec în lumea cealaltă fără să las în urmă ceva care să arate pasiunea mea pentru limba română”!

Xu Wende, Cartea despre Dao si Virtute AaXu Wende, Cartea Cantecelor AaXu Wende, Analectele lui Confucius Aa

Dar ce înseamnă pasiunea în cazul celor trei lucrări nou apărute, ale căror texte au fost culese, traduse și notate de Xu Wende?

„Lucrul la Analecte a durat mai bine de 20 de ani. Am tradus și am tot căutat texte vechi, apoi am revenit asupra traducerilor pentru a interpreta cel mai potrivit textele chineze. La Cartea Cântecelor am început să traduc începând din 2012, iar prima versiune a traducerii la Cartea despre Dao și Virtute am terminat-o în urmă cu aproape doi ani, apoi am prelucrat iar și iar textul. Nu este ușor, mai ales în cazul ultimei lucrări, pentru că în lume există aproape 500 de ediții. Numai în Germania sunt 60 de ediții diferite. Este greu și pentru chinezi de înțeles, pentru că Lao Zi este singurul filozof care s-a exprimat în versuri.”

La Beijing este seară. Profesorul Xu îmi spune că mai are de terminat câteva traduceri până la orele de odihnă. Așa aflu că până în vară dorește să încheie traducerile în limba română la alte trei lucrări: „Tratatul filozofic al lui Zhuang Zi” – cea mai frumoasă proză a clasicilor chinezi, „Povestiri hazli din toate epocile chineze” și „Fabule din China antica„. Totul, așa cum spune, pentru a lăsa ceva în urmă, dar și „în semn de recunoștință pentru Facultatea de Limbi Străine din Beijing și Facultatea de Filologie din București, pentru cele două țări care m-au pregătit”.

Prof Xu Wende_Dan Tomozei AsXu Wende (foto) s-a născut la 1 iunie 1934, la Shanghai. A studiat la Beijing și București între anii 1951-1956, ulterior activând în diplomația chineză, la București și Beijing. În perioada 1968-1996 a activat în cadrul secției de limba română a Radio China Internațional, fiind unul dintre veterani, unde a deținut funcția de șef de secție (1973-1986). În 1989, a fost invitat la București unde a primit din partea Uniunii Scriitorilor din România Diploma Eminescu pentru contribuția adusă la cunoașterea în China a operei și personalității poetului național al românilor. În anul 2009, Ministerul de Externe de la București i-a decernat Diploma de Excelență în semn de recunoaștere și prețuire a contribuției aduse la dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare româno-chineze.

REFERINȚE >>>
Eminescu, între pasiunea și filozofia chineză
“Poezii de Mao Zedong”, în limba română

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, Din arhive, Înţelege China, România - China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

5 răspunsuri la Maestrul Xu Wende, trei noi traduceri în română din clasicele chineze

  1. Cristian spune:

    Unde se pot cumpara cartile?

  2. Aurelian spune:

    de unde am putea sa le achizitionam?

Lasă un răspuns la Aurelian Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.