Forța și importanța economiei chineze pot constitui un puternic argument pentru consolidarea și integrarea Uniunii Europene (UE), în condițiile unei politici externe americane tot mai puțin predictibile, generatoare de tensiuni în relația cu Germania și prin ricoșeu cu uniunea în ansamblu. Pe acest fond, prezența prim-ministrului Li Keqiang în Germania și Belgia, dialogul cu liderii germani și ai UE, așteptările și mesajele oficiale, pot contura o abordare la un nou nivel Asia-Europa, China fiind un principal vector asiatic, iar Germania lider de facto european.
Principalele teme de discuție pe agenda vizitelor oficiale efectuate de premierul Li Keqiang, săptămâna aceasta, în Germania și Belgia, au vizat intensificarea cooperărilor economice China-UE, conectarea planurilor economice naționale „Made in China 2025” și „Industria 4.0” din Germania, și nu în ultimul rând revendicarea Chinei privind locul în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (WTO).
În ciuda tonului optimist al mesajelor lansate atât la Berlin, cât și la Bruxelles, ultimele evenimente și mai ales poziționări exprimate de SUA, obligă Uniunea Europeană și China la un angajament strategic la un nou nivel. Presiunea generată de mesajele președintelui Trump (neconfirmate deocamdată de Senatul american) forțează Germania și implicit Uniunea la o regândire a viitorului.
Poate rămâne Uniunea Europeană simplu spectator la dezvoltarea axei “Chimerica” (Niall Ferguson – Moritz Schularick) sau va lansa de facto construcția „Chiuropa”, dincolo de interesele egosite ale țărilor de primă linie: Germania, Franța, Italia?Aceasta cu atât mai mult cu cât Brexitul obligă la o consistentă regândire și redefinire a strategică, inclusiv în relația cu NATO care este similară decizional cu voința SUA.
Iată de ce, discuțiile din ultimele zile, derulate de premierul liderii chinezi și europeni sunt extrem de importante, dincolo de protocol și comunicatele oficiale.
O conectare a strategiilor „Made in China 2025” și „Industria 4.0” ar genera o transformare la nivel global. China deja se află în plin proces de tranziție de la gigantul producător, la producția bazată pe inovație și plus valoare. La rândul său, Germania este unul dintre liderii celei de-A patra Revoluții Industriale, în care sistemele cibernetice, Internetul lucrurilor și cloud computing-ul preiau tot mai mult din procesul de producție și distribuție a bunurilor.
În acest cadru, pe fondul revenirii lente a economiei mondial, rămâne de văzut cum și dacă vor fi aplicate în practică declarațiile care solicită renunțarea la protecționism și la procesul invers al globalizării economice. Cert este că, în cadrul celei de-a noua vizite în Europa și a treia în Germania de la preluarea funcției de premier (martie 2013), Li Keqiang a transmis repetat temele de interes ale Beijingului: stimularea liberului schimb China-Europa, impulsionarea economiei globale, gestionarea și rezolvarea disputelor (economice) existente în mod și Articolul 15 din protocolul privind aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului.
În conformitate cu Articolul 15, țările OMC ar fi trebuit să sisteze, începând cu 11 decembrie 2016, anchetele antidumping la adresa Chinei folosind o țară terță pentru calcula valoarea unui produs. China susține că aplicarea Articolului 15 reprezintă o obligație pentru țările UE. Mesajul a fost repetat în cadrul reuniunilor programate în Germania, țară cu care China a înregistrat anul trecut un schimb comercial bilateral de 151,29 miliarde USD.
De mai mulți ani, Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial al Chinei, la rândul său China fiind de-al doilea partener comercial al UE.
În mod firesc, folosit prezența în Europa, premierul Li a prezenta din nou inițiativa “O centură, un drum”, punând accent pe necesitatea cooperării dintre China și țările europene în domeniul construcției de aeroporturi, porturi și rețele feroviare, teme reiterate atât la Berlin, cât și la Bruxelles unde a avut lor cel de-al 12-lea Summit Uniunea Europeană – China.
În mesajul prezentat în cadrul summitului, premierul Li Keqiang a subliniat că China și UE trebuie să susțină ordinea economică și comercială bazată pe reguli. „Chiar dacă unele dintre regulile multilaterale nu mai pot reflecta circumstanțele schimbătoare, putem participa la consultări cu privire la îmbunătățirea acestora. Însă, nimeni nu ar trebui să închidă ochii în fața acestor reguli, și cu atât mai puțin să încerce să impună alte noi”. (Full text of Chinese Premier Li’s speech at 12th China-EU business summit)
Potrivit statisticilor chineze, de la criza financiară internațională, exporturile Chinei către UE au înregistrat o creștere medie anuală de 1,8%, în timp ce exporturile UE în China au crescut anual cu 5,8%. Astăzi, în fiecare minut, între cele două părți sunt tranzacționate bunuri și servicii în valoare de peste un milion USD. De asemenea, China și țările UE sunt legate săptămânal de peste 600 de zboruri și 150 de trenuri de marfă în fiecare lună.
Li Keqiang a subliniat că „toate întreprinderile înregistrate în China, fie chinezești sau străine, sunt tratate în mod egal de guvernul chinez și se bucură de un tratament egal în conformitate cu legea. (…) Suntem pregătiți să colaborăm cu UE pentru a accelera negocierile pentru un acord de investiții de înaltă calitate și pentru a promova un mediu de investiții mai deschis, echitabil și bazat pe reguli. De asemenea, sperăm că întreprinderile din China vor beneficia de un tratament echitabil în revizuirea investițiilor și facilitarea eliberării vizelor”.
“Supracapacitatea de producție este un fenomen ciclic în cadrul unei economii de piață. Este o problemă structurală și, de asemenea, o problemă globală. Reducerea cererii ca rezultat al slabei performanțe a economiei mondiale de la izbucnirea crizei financiare internaționale a fost cauza principală a supracapacității globale în sectoare precum industria oțelului. În cadrul producțieide oțel din China, 86% este destinată consumului intern. Exportul de oțel al Chinei către UE a fost de numai 6,47 milioane de tone anul trecut, iar în același an, China a importat 1,22 milioane tone de oțel din UE. China nu subvenționează exporturile de oțel. Dimpotrivă, în urmă cu zece ani, am introdus o serie de măsuri pentru a controla exporturile de, incluzând tarifarea la export de 20%, care este cel mai ridicat nivel chiar și astăzi”.
Potrivit Comisiei Europene, summitul a adus “o serie de evoluții importante în cadrul relației bilaterale”, generând „un nou impuls parteneriatului care are un impact global”. Mai mult, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a declarat că „împreună putem genera prosperitate și sustenabilitate în propriile țări și în afara acestora. Apreciem ambiția reformelor Chinei, recunoscând că au fost făcute reforme și că au fost stabilite planuri. Dar, ne-ar plăcea să vedem o accelerare a aplicării – astfel încât politicile dumneavoastră să fie în concordanță cu viziunea mondială proprie”.
Este interesant de observat viziunea Comisiei Europene cu privire la prezența Chinei în spațiul european. Potrivit Comisiei, “UE salută implicarea Chinei în Europa în diverse domenii, cum ar fi comerțul și investițiile, turismul și schimburile academice. De asemenea, este în interesul UE să colaboreze cu China pentru a se asigura că implicarea chineză în Europa, în special în regiunile din Estul și Sudul UE, în care China este din ce în ce mai activă, contribuind la consolidarea guvernării bazate pe reguli și a securității regionale”. (Frequently Asked Questions on EU-China relations)
Mai mult, Jean-Claude Juncker a subliniat că Uniunea Europeană este cea mai importantă destinație a investițiilor făcute de China în străinătate, interesul european fiind reciproc, câtă vreme în 2014 Uniunea Europeană a asigurat aproape 16% din totalul investițiilor străine directe în China. Totuși, China generează mai puțin de 5% din investițiile străine în UE. Anul trecut, investitorii chinezi au realizat de aproape cinci ori mai multe investiții în Uniunea Europeană în comparație cu investițiile companiilor europene în China. “În timp ce investițiile chineze în Uniunea Europeană au crescut cu 77% în 2016, fluxul în cealaltă direcție a scăzut cu aproape un sfert. Pentru a pune acest lucru în context, investițiile UE în China anul trecut au reprezentat aproximativ 3% din ceea ce am investit în Statele Unite”, a arătat Junker. (Speech by President Jean-Claude Juncker at the 12th EU-China Business Summit)
Potrivit liderului european, “aceasta reflectă cât de dificil poate fi în continuare să faci afaceri în China. Aproximativ jumătate dintre companiile din UE declarau că anul trecut a devenit și mai greu. Unul din doi spun că se simt mai puțin bineveniți decât atunci când au intrat pe piața chineză. Și mai mult de jumătate spun că companiile străine sunt tratate în mod incorect în comparație cu concurenții lor din China. Acest feedback este reflectat în clasamentul Băncii Mondiale în ceea ce privește ușurința de a face afaceri. China ocupă locul 78 între 183 de țări”.
Unul dintre rezultatele concrete ale celui de-al 12-lea Summit UE-China, este reprezentat de Memorandumul semnat de Fondul European de Investiții și Fondul Drumului Mătase, în fond o nouă cooperare strategică între cele două părți care vizează susținerea investițiilor în Europa. Se preconizează constituirea unui fond în valoare de 500 milioane euro, pentru a sprijini investițiile în capitalurile proprii.
Fondul de coinvestiții China-UE va contribui la dezvoltarea conectării inițiativei chineze „O centură, un drum” și strategiei europene de investiții – „Plan Juncker”, care vizează mobilizarea a 315 miliarde euro în investiții publice și private noi în întreaga Europă.
