Politica de stat în China (III) | Morala de partid, anticorupţie şi justiţie

Preşedintele în funcţie al R.P. Chineze, Xi Jinping, şi-a făcut debutul în fruntea ţării abordând frontal lupta anticorupţie. Alături de „Visul chinezesc”, anti-corupţia a devenit subiect nelipsit din paginile ziarelor şi din jurnalele de televiziune. Spre deosebire de modelul românesc, în China procesele de intenţie şi lupta împotriva ilegalităţilor se duc cu metode soft, puţin zgomotoase, faptele fiind prezentate public în urma finalizării anchetelor şi după ce persoanele vizate şi-au recunoscut vina şi au fost trimise în judecată. Alături de crimă, corupţia este considerată o faptă extrem de gravă, motiv pentru care reţinerea celor vizaţi este aplicată în mod automat.

Departamentele judiciare din China oferă uşor dovezi solide privind cazurile specifice în cooperarea internaţională anticorupţie, susţine preşedintele Xi Jinping, în condiţiile în care China este o ţară a statului de drept. Aceasta acţionează în conformitate cu legislaţia şi pe baza faptelor, atât în combaterea corupţiei din ţară, cât şi în desfăşurarea cooperării internaţionale anticorupţie.

Într-un interviu acordat Reuters, în luna octombrie 2015, Xi arăta că fenomenul corupţiei este cel mai detestat de oameni. Cooperarea internaţională în acest domeniu are ca scop aducerea suspecţilor care au comis acte de corupţie şi au fugit în străinătate înapoi în China, pentru a fi deferiţi justiţiei. „În lumea de astăzi, nicio ţară şi niciun loc nu ar trebui să fie refugiu, adăpost sau condiţie de siguranţă pentru elementele corupte şi veniturile lor din infracţiuni. Pentru ce defectori ai poporului chinez, în cele mai multe cazuri elemente corupte pentru ale căror crime există dovezi solide, ar trebui să poată să stea în unele ţări şi să scape de pedeapsa legii, prezentând tot felul de scuze?” Liderul chinez susţinea că este convins că, „atâta timp cât avem voinţa politică de combatere a corupţiei, cooperarea internaţională în acest domeniu va da cu siguranţă mai multe rezultate”.

Lupta anticorupţie în China acestor ani este dusă cu precădere la cel mai înalt nivel, motiv pentru care foşti miniştri sau lideri de prim rang au ajuns să fie condamnaţi la închisoare pe viaţă sau chiar la moarte. Sunt câteva aspecte care trebuie să fie subliniate, înainte de a prezenta o serie de cazuri care au devenit subiect de dezbatere în spaţiul chinez.

Primul dintre aspecte este acela al modului lipsit de spectacol în care sunt derulate anchetele, reţinerile şi întreg ambalajul regizoral al acţiunilor anticorupţie. În total contrast cu ceea ce vedem în România sau Europa, în China se face şi se tace, cei vizaţi urmând în general acelaşi parcurs. Un mesaj politic în care PCC se dezice de posibilul infractor, mesaj lansat în urma cercetărilor Comisiei de Disciplină a partidului şi a intrării în misiune a instituţiilor justiţiei, face cunoscut public noul dosar de corupţie. Succesiv, potrivit regulilor justiţiei chineze, sunt derulate fazele procesuale, judecătorie, tribunal, curte de apel, fiind de domeniul excepţional o răsturnare a acuzaţiilor iniţiale. În cazul foştilor miniştri şi lideri politici sau al persoanelor cu puternică influenţă la nivel public, procesele sunt derulate în condiţii de maximă siguranţă, accesul în sălile de judecată fiind făcut numai cu aprobarea autorităţilor.

Am arătat zilele trecute că Autoritățile de disciplină ale PCC au investigat, în ultimii cinci ani (2012-2017), 440 de funcționari la nivel provincial sau superior, incluzând 43 de membri și membri supleanți ai Comitetului Central PCC, precum și nouă membri ai Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplinei. Alături de aceștia, peste 8.900 de funcționari la nivel de orașe și peste 63.000 de funcționari la nivel județean au fost sancționați. Au fost pedepsiți, de asemenea, alți 278.000 de membri și oficialități de la nivelul de bază al PCC.

Un alt aspect specific modului de lucru al proceselor de corupţie din China este dat de faptul că odată cu anunţarea publică a făptuitorului sau făptuitorilor, este prezentată şi o evaluare precisă a prejudiciilor materiale şi financiare. În absolut toate cazurile, în momentul anunţării sentinţei definitive, în corpul dispoziţiei judecătorului apare şi precizarea potrivit căreia prejudiciul a fost recuperat integral.

Deşi anual în China sunt raportate oficial mii de cazuri de corupţie la nivelul principalelor eşaloane politice şi administrative, dincolo de statisticile prezentate periodic, în public sunt individualizate doar cazurile excepţionale. De fiecare dată, acestea devin exemple de notorietate câtă vreme chinezii funcţionează după forţa exemplului.

Liderul Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, declara că fenomenul corupţiei trebuie combătut permanent. În luările de poziţie din cadrul Comisiei Centrale pentru Disciplină şi Inspecţie a PCC, acesta susţinea că lupta împotriva corupţiei este o sarcină complicată. „Masa membrilor noştri este bună, dar trebuie să recunoaştem cu luciditate fenomenul corupţiei. Sunt condiţii de apariţie frecventă a fenomenului în anumite zone, unele cazuri majore de încălcare a legii având un impact negativ, situaţia anticorupţie fiind încă acută. Trebuie să sancţionăm fiecare fenomen de corupţie, să pedepsim fiecare oficial corupt şi să eliminăm de la rădăcină tot ce dă naştere corupţiei, astfel încât să câştigăm încrederea oamenilor cu rezultate reale.”

Mai mult, Xi accentua necesitatea de a consolida activitatea de supraveghere a liderilor guvernamentali şi de îmbunătăţire a mecanismului de promovare a activităţilor de guvernare. „Publicul are încredere doar într-un guvern coerent, care îşi exercită puterea în mod adecvat. Ar trebui să continuăm să construim un mecanism de disciplinare şi de prevenire în vederea combaterii corupţiei. Membrii de partid ar trebui să ţină cont de faptul că nimeni nu se poate bucura de o putere absolută, mai presus de lege. Oricine îşi exercită puterea ar trebui să servească poporul, să fie responsabil pentru oameni şi să accepte conştient supravegherea poporului.” Sunt declaraţii lansate la momentul preluării mandatului de preşedinte al Chinei şi de Secretar General al PCC, an în care datele oficiale ale Comisiei Centrale pentru Disciplină şi Inspecţie a Partidului Comunist Chinez, aferente 2012, vorbeau de un număr de peste 4.600 de funcţionari de la diferite niveluri care au fost sancţionaţi pentru fapte de indisciplină şi corupţie. Cifra era în creştere cu 1.100 de cazuri, comparativ cu perioada 2010-2011.

* Din volumul „Statul în Secolul XXI – MODELUL CHINEZ”, Dan Tomozei, Editura Corint 2016

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, CNPCC 19/2017, Înţelege China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.