Se spune că Dumnezeu nu stă în detalii, argumentul superior al Divinității constând în distanța și detașarea de oricare dintre probleme (poți să îi spui fărâmă din Univers). Totuși, Divinitatea este omniprezentă, primordial înțelegătoare, binevoitoare. Diferența este dată de transparența cu care se manifestă, similară prezentului-absent, îmbrăcând fie una, fie cealaltă dintre valențe, în funcție de modul în care este percepută realitatea imediată, nu neapărat realitatea obiectivă.
Atunci când ajungi să te comporți aidoma unui hipopotam mai mereu nervos, scăpat în manufactura de porțelan, rezultatul este unul extrem de ușor de evaluat: DEZASTRU! Este rezultatul generat de mulți dintre oficialii și diplomații trimiși la post în China, fie că vorbim de zona culturală, economică sau politică. Despre acest gen de reprezentare, am mai scris. Probabil o voi mai face.
Consider că enumerarea unor situații concrete este inutilă. Ar însemna să mă alătur celor care par să fie experți în circ, în umilirea publică a subalternilor, în generarea de haos, deși lucrurile sunt simple … sau ar trebui să fie. Mai mult, ar însemna să citez mesaje primite din partea chinezilor, după o serie de evenimente.
Știu că, în ultimii ani, echipele de reprezentare nu au fost și nu sunt la cel mai bun nivel de pregătire. Pot înțelege și că sunt, în proporție de peste 90%, la prima misiune în străinătate și cu ZERO expertiză în domeniul Asia, China. Nevoit fiind, trebuie să accept și că mulți dintre aceștia sunt semianalfabeți scris-vorbit, deși la acest nivel nu ar trebui să ajungă să reprezinte nici măcar o scară de bloc, necum o țară, în ciuda diplomelor deținute. Dar, dacă acesta este nivelul celor trimiși la post, cu aceștia trebuie să lucrezi, vrei nu vrei!
Dar, nu am cum să nu mă întreb de ce, pentru cei 90%, să te apuci să îi hărțui și umilești și pe cei 10% care, dincolo de seriozitate și profesionalism, demonstrează o anduranță inimaginabilă în fața comportamentului abuziv.
Când peste aceste carențe inacceptabile pentru un mediu diplomatic prăbușești zilnic umilințe, presiuni similare abuzului, considerații și decizii care conduc spre blocaj și disfuncționalități, ne aflăm pe tărâmul celor care se pricep la absolut orice, în timp ce restul sunt cel mult imbecili cu rol de sclav peste o plantație pe care se cultivă cu succes buruiana dezgustului și lehamitei. Nu mai insist.
Iată o serie de situații/comportamente pe care cei care își reprezintă țara în China trebuie să le evite cu obligativitate:
1. Nu-ți sfida invitatul, atunci când l-ai chemat la tine în casă
2. Nu uita să îți aștepți invitații pentru a le asigura o primire decentă, la nivel
3. Nu căuta să explici că te pricepi mai bine la realitatea locală, fiind dominat de prejudecățile unui străin
4. Nu te lansa în promisiuni fără acoperire, în glume și bancuri prostești
5. Nu uita să îți inviți politicos oaspeții să vorbească și nu uita să rogi pe cineva să te oprească atunci când te dovedești flecar
6. Nu-ți întrerupe invitații când se adresează sau transmit mesaje, cu atât mai mult cu cât îți vorbesc în limba ta maternă
7. Nu te manifesta gregar și segregaționist, tratând cu evidentă diferență invitații locali și cei străini
8. Nu te comporta cu subalternii, în public sau în privat, ca un proprietar de sclavi
9. Nu căuta să fii și grădinar, și portar, și bucătar, și ciocănar, dacă ai o cu totul altă sarcină de îndeplinit și o altă imagine de reprezentat
10. Nu uita că tot ceea ce faci și exprimi este văzut și receptat ca atare, cu efecte greu de înțeles, dacă aplici o logică și un șablon străin etichetei chineze
Rarisim și numai în situația în care chinezii îți sunt suficient de apropiați, aflați într-o relație de profundă încredere, vei primi reacții negative după situații/incidente similare celor enumerate (de un nivel elementar, ridicol), ori altele. Iată de ce, decalogul de mai sus trebuie întors și transpus în realitate în sensul pozitiv.
Altfel, dincolo de o tot mai mare izolare și deloc gloriosul titlu de „util nefregventabil”, nimic nu mai poate fi câștigat. Pentru că, ÎN CHINA, de la american, la român, toți sunt egali și trebuie să se adapteze logicii chineze, chiar dacă interesele sau punctele de vedere nu sunt întotdeauna convergente.
[…] Efectul specialiștilor care nu înțeleg nimic din relaționarea cu China […]
[…] Efectul specialiștilor care nu înțeleg nimic din relaționarea cu China […]