Zona Minieră Roșia Montană are șanse să fie inclusă în lista patrimoniului mondial UNESCO, fiind recomandată pentru înscriere, potrivit “Proiectului de decizie: 44 COM 8B.26”, prezentat în documentul de lucru al Convenție Privind Protecția Patrimoniului Cultural și Natural și Lumii, la cea de-a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO, aflat în desfășurare (16 – 31 Iulie) la Fuzhou, capitala provinciei chineze Fujian.
Decizia privind includerea Zonei miniere Roșia Montană în lista obiectivelor patrimoniului UNESCO va fi luată în următoarele zile.
În documentul de lucru, cazul Roșia Montana este prezentat la poziția 17, paginile 30-32 (vezi AICI), alături de o serie de recomandări, una dintre cele mai importante fiind aceea că statul român trebuie „să prezinte Centrului Patrimoniului Mondial, până la 1 Decembrie 2022, un raport privind punerea în aplicare a recomandărilor (…) spre examinare de către Comitetul Patrimoniului Mondial, în a 46-a sesiune”.
Potrivit raportului, în zona Roșia Montana „există licențe miniere active și controale inadecvate pentru a opri extinderea acestora”, fiind necesare dezvoltarea unui Plan Urbanistic General (PUG) și a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) „pentru a restricționa aprobările pentru autorizațiile miniere”.
Specialiștii UNESCO recomandă înscrierea zonei miniere Roșia Montană în Lista patrimoniului mondial aflat în pericol.
De asemenea, UNESCO recomandă României să ia în considerare, de urgență, încetarea aprobării permiselor miniere în zonă, aprobarea și aplicarea unui plan de gestionare și conservare a proprietății, sprijinit la nivel internațional pentru siturile romane, inițierea unei strategii de management turistic.
Nu în cele din urmă, solicită Guvernului României să prezinte Centrului Patrimoniului Mondial, până la 1 Decembrie 2022, un raport privind punerea în aplicare a recomandărilor, informații care vor fi examinate în cadrul celei de-a 46-a sesiuni UNESCO, din 2022.
Zona minieră Roșia Montană conține cel mai semnificativ, extins și divers complex minier aurifer subteran roman cunoscut în prezent în lume, datând de la ocupația romană a Daciei (106-271 d. Hr.).
Exploatarea romană a aurului a avut loc în cadrul a patru munți mici: Cârnic, Jig-Văidoaia, Orlea și Cetate care domină vizual peisajul din Roșia Montană, el înconjurat pe trei laturi prin împărțirea crestelor și vârfurilor. Arheologia romană în peisajul înconjurător este prolifică și omniprezentă, cuprinzând zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, unele cu clădiri funerare cu arhitectură complexă, toate stabilite în raport cu peste șapte kilometri de lucrări subterane antice care au fost descoperite până în prezent.
Peisajul minier Roșia Montană întruchipează tradițiile culturale ale uneia dintre cele mai vechi comunități miniere documentate din Europa, înființată în vechime de romani, așa cum se manifestă în lucrările miniere subterane existente, diferențiate cronologic prin trăsături tehnice distinctive. Peisajul minier socio-tehnic este format din zone de prelucrare a minereului, zone de locuit, locuri sacre și necropole.
Interpretarea istoriei în Roșia Montana este îmbogățită de tablele romane de scris din lemn, acoperite cu ceară, descoperite în mine, în secolele XVIII și XIX. Împreună cu prolificele monumente epigrafice din piatră, acestea oferă o imagine autentică a vieții cotidiene și a practicilor culturale din această comunitate minieră străveche.
Zona minieră Roșia Montană ilustrează controlul strategic și dezvoltarea viguroasă a exploatărilor de metale prețioase de către Imperiul Roman, esențiale pentru longevitatea și puterea sa militară. În urma declinului mineritului din Hispania, Roșia Montană a fost singura nouă sursă semnificativă de Aur și Argint pentru Imperiul Roman, printre probabilele motivații cheie în cadrul războaielor de cucerire inițiate de Împăratul Traian.
Cea de-a 44-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial a fost inițial programată la Fuzhou în perioada 29 Iunie – 9 Iulie 2020, fiind amânată din cauza pandemiei Covid-19. Lista integrală a documentelor supuse dezbaterilor, AICI
