Povestea celei mai mari instituții radio din lume, Radio China Internațional – China Media Group (CRI-CMG), cu emisie, programe și proiecte în 65 de limbi, a început acum 80 de ani într-o … peșteră!
Era 3 Decembrie 1941 când, folosind un emițător adus de la Moscova, China făcea eforturi să comunice cu populația civilă japoneză, în perioada în care se afla în plin Război de rezistență Împotriva Agresiunii Japoneze.
O scurtă Istorie
Amenajat într-o peșteră din Yan’an, în Nord-Vestul Chinei, studioul avea ca misiune transmiterea de informații și mesaje oficiale către ascultătorii japonezi. Pentru această misiunea, japoneza-chinezoaică pe nume Hara Kiyosi a asigurat misiunea de crainic, fiind prima voce auzită în afara granițelor Chinei, pe undele a ceea ce urma să devină Radio Peking (RP).
După 1945, a fost extinsă aria geografică de emisie, programele au fost regularizate, fiind difuzate știri, anunțuri oficiale, buletine de război și programe culturale.
Succesiv, Radio Peking s-a dezvoltat, în anul 1947 fiind deschisă emisia pentru vorbitorii de engleză, prima crainică fiind Wei Lin, urmând aceeași misiune și același format aplicat în emisia pentru publicul japonez.
În 1947, când China se afla încă în plin război civil, locul de emisie a fost mutat într-o peșteră din Munții Taihang, programele de știri cuprinzând informații despre zonele nou cucerite de armata populara condusă de Mao Zedong, perspectiva politică și culturală chineză.
În 1949, după proclamarea Republicii Populare Chineze, stația a fost mutată din Munții Taihang în capitala Beijing, fiind emise pentru prima data programe sub denumirea Radio Peking (1950), apoi Radio Beijing (1983), pentru ca începând cu data de 1 Ianuarie 1993 numele postului să devină Radio China Internațional.
În anul 2011, Radio China Internațional a fost inclusă în platforma de difuzare online China International Broadcasting Network (CIBN), iar din 2019 face parte din China Media Group (CMG), cea mai important companie media de stat din China, alături de: Televiziunea Centrală din China (CCTV), Postul Național de Radio din China (CNR) și Rețeaua Globală de Televiziune din China (CGTN).
Astăzi, Radio China International – CMG are 32 de birouri de corespondență în străinătate, șase birouri regionale principale, asigurând o emisie zilnică totală de peste 2.700 de ore, în cele 65 de limbi, de programare în fiecare zi (24 de ore în limba engleză), inclusiv știri, actualitate și articole despre politică, economie, cultură, știință și tehnologie. Raportarea sa de peste mări implică 65 de limbi.
Potrivit declarațiilor oficiale, CRI-CMG face eforturi având ca misiune promovarea bunelor relații între Republica Populară Chineză (RPC) și întreaga lume”, susținând politicile oficiale ale RPC, inclusiv în chestiunile controversate precum situația Insulei Taiwan, Dalai Lama, regiunile Macao, Hong Kong, Xinjiang-Uigură, fiind un important mijloc de comunicare în strategia de putere soft a Chinei.
Secția de limba română
Emisia în limba română a fost lansată în noaptea de 29 spre 30 August 1968 (Beijing), 29 August ora 18 (România), la puține zile după ce premierul Zhou Enlai a prezentat (22 August 1968), o impresionantă declaraţie de prietenie şi solidaritate cu România.
Se întâmpla în cadrul Ambasadei române de la Beijing, în cadrul recepției organizate de Ziua Națională a Republicii Socialiste România (23 August), când China se solidarizase cu poporul român care s-a declarant ferm împotriva invaziei Cehoslovaciei de către armatele țărilor socialiste, coordinate de URSS. Mesajul transmis de fostul președinte Nicolae Ceaușescu, împotriva invaziei și pentru dreptul fiecărui stat să decidă asupra propriei soarte, a fost apreciat de China, premierul Zhou Enlai transmițând României: „Rezistaţi, dacă aveţi nevoie, vă dăm şi tunuri.”
China şi România în august 1968: „Rezistaţi, dacă aveţi nevoie, vă dăm şi tunuri.”
În perioada 1970-2016, secția de limba română a CRI-CMG a coagulat unii dintre cei mai valoroși româniști chinezi, preoeminenți cunoscători ai limbii și culturii române, traducători în și din limba română. Prin efortul lor, China și România au reușit să se facă reciproc mai bine înțelese, să se apropie și să construiască trainice punți de prietenie.
Astăzi, secția de limba română, ajunsă la 53 de ani de emisie, cu o echipă formată din 16 chinezi vorbitori de română și trei angajați români, asigură programe pentru România și Republica Moldova.
Radio China Internațional – CMG este, probabil, singura instituție media din lume care păstrează încă o atitudine protectivă și de prietenie la adresa României și poporului român, în ciuda răcirii relațiilor, a acțiunilor și mesajelor deloc prietenoase lansate, în ultimii ani, de guvernările de la București.
