China a lansat, astăzi dimineață (ora Beijing), o nouă misiune spațială cu echipaj uman. Naveta spațială Shenzhou-14 a fost lansată de la Centrul de Lansare a Sateliților Jiuquan din nord-vestul Chinei, cu ajutoryul rachetei purtătoare Marșul cel Lung-2F Y14, având la bord taikonauții: Chen Dong – comandant, Liu Yang și Cai Xuzhe. Cei trei vor avea ca principală misiune supraveghea ultimelor faze din procesul de construcție a stației spațiale a Chinei. (Surse: CGTN, China Daily, Xinua)
Comandantul misiunii, Chen Dong (43 ani), îi are alături pe Liu Yang (43 ani) – prima femeie astronaut a Chinei care a ajuns în spațiu, în 2012, cu naveta spațială Shenzhou-9, și pe Cai Xuzhe (46 ani), debutant.
Echipajul va locui și va lucra pe orbita terestră timp de șase luni, urmând să asiste la conectarea la stația spațială Tiangong: a modulelor de laborator Wentian și Mengtian, a navei spațiale de marfă Tianzhou-5 și navei spațiale cu echipaj Shenzhou-15, urmând să revină pe Pământ în luna Decembrie 2022.
Pentru finalizarea construcției stației spațiale, în 2022 China va asigura șase misiuni spațiale, urmând ca în luna Octombrie să fie realizat complexul spațial în forma literei T, numărul taikonauților în stație ajungând la șase, simultan.
În 2023, pe stația spațială este programat să fie instalat primul telescop de mare rezoluție, denumit Xuntian.
Noul echipaj al Chinei, aflat în spațiu
Chen Dong (foto stânga) – comandantul misiunii – este din 1997 pilot de avioane de luptă în cadrul Forțelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare a Chinei (PLA). Este membru al celei de-a doua generații de astronauți din China, în anul 2016 a debutat ca operator în misiunea spațială Shenzhou-11, stabilind la acea vreme un record al Chinei pentru cea mai lungă ședere în spațiu: 33 de zile.
Liu Yang (foto dreapta) este ofițel în cadrul Forțelor Aeriene PLA din China din 1997, având 1.680 de ore de zbor, fiind selectată membru al astronauților din a doua generație din China, în Mai 2010. Liu a marcat istoria dezvoltării spațiale a Chinei fiind prima femeie astronaut ajunsă în spațiu, ca membră a echipajului misiunii Shenzhou-9 din 2012. În timpul misiunii de 13 zile, a monitorizat andocarea navei spațiale și primului laborator spațial din China, Tiangong-1.
Cai Xuzhe (foto centru) este pilot în cadrul Forțelor Aeriene PLA din China, fiind selectat membru al astronauților din a doua generație din China, în Mai 2010. Shenzhou-14 este prima misiune spațială, pentru care s-a pregătit timp de 12 ani.
Ce diferență de mentalitate între ruși și chinezi în ceea ce privește alegerea candidaților pentru misiunile spațiale! Citesc despre Liu Yang și mă gândesc la Valentina Tereșkova. Dacă profesia chinezoaicei este aceea de pilot, rusoaica provenea dintr-o familie simplă, de muncitori, dintr-un sat bielorus, care, după ce a terminat clasa a șaptea, a început să lucreze la o fabrică de anvelope pentru a-și ajuta mama, urmând-o apoi la o fabrică de textile împreună cu sora ei. Tatăl Valentinei (tractorist) a decedat în războiul cu Finlanda, ea însăși devenind secretară Komsomol (Organizația de Tineret Comunist), fiind una dintre cele 8000 de femei care au solicitat în 1962 să plece în spațiu. În acea perioadă, SUA considerau femeile sexul slab, în vreme ce socialismul era înaintea curbei în ceea ce privește egalitatea. Pe atunci, nu existau femei piloți pe avioane de vânătoare, ci doar bărbați, motiv pentru care selecțiile lui Serghei Korolev (director de programe spațiale) s-au îndreptat către parașutiști. Tereșkova are o poveste de viață fantastică, chiar și la cei 85 de ani actuali, când își continuă activitatea în Duma de Stat a Federației Ruse!
Oricum ar fi, între anii 1960-1970, era greu să găsești oameni mai populari decât cosmonauții. În calitate de lideri în explorarea spațiului, s-au bucurat de atenție și respect public colosal.
În acei ani, se foloseau asemenea misiuni și pentru normalizarea relațiilor între state (spre exemplu, celebra vizită a lui Neil Armstrong în 1970 în URSS, când a poposit inclusiv la Novosibirsk, vizitând casa lui Iurii Kondratiuk ale cărui calcule, ale traiectoriei optime a călătoriei către Lună, au fost folosite de NASA pentru misiunea revoluționară Apollo), acum schimbându-se, parcă, optica fiecărei națiuni. Discrepanțe uriașe! Există criteriile antropometrice stricte de la care cosmonautica rusă nu s-a abătut de ani de zile – totul pentru că nici dimensiunile navelor spațiale și ale echipamentelor sovietice nu s-au schimbat de ani de zile. Reglementările astea stricte se vor modifica o dată ce noua navă spațială „Orel” (cunoscută și sub numele de „Federatsiya”) își va începe serviciul.
Interesante informații! Încetul cu încetul, China demonstrează că are un cuvânt important de spus și-n spațiul cosmic. Bravo ei!