În timp ce la ea acasă democrația SUA este în haos, o serie de „ravagii și dezastre fiind lăsate fără rezolvare”, Statele Unite „au forțat și au impus propria democrație în lume, provocând haos în întreaga lume”, se arată în documentul „Starea democrației în Statele Unite ale Americii: 2022”, prezentat astăzi de Ministerul chinez al Afacerilor Externe (MAE), cu câteva ore înaintea primirii oficiale a președintelui Xi Jinping, la Moscova.
Subminarea democrației în relațiile internaționale este o altă acuzație adusă SUA, în condițiile în care acestea „nu au respectat niciodată cu adevărat principiul democrației în relațiile internaționale”.
Realizat pe baza unei serii de fapte, comentarii apărute în mass-media și opinii prezentate de diferiți experți internaționali, în documentul MAE chinez se susține că se oferă „o imagine completă și reală a democrației americane” din ultimii ani, scopul declarat fiind acela de a „înlătura imaginea de fațadă a democrației americane”, în beneficiul cât mai multor persoane din întreaga lume.
Împărțit pe patru capitole: Preambul; Democrația americană în boli cronice; Impunerea de către Statele Unite a democrației a provocat haos în întreaga lume; Concluzii, documentul prezentat de China subliniază că deși sunt dominate de „politicii disfuncționale”, de o „societate tot mai divizată, Statele Unite au continuat să accentueze o serie de probleme precum „politica financiară, politica identitară, fracturile sociale și prăpastia dintre bogați și săraci”, acestea fiind „maladiile care afectează democrația americană” și care „au infectat profund celulele politicii și societății americane”, dezvăluit „eșecul guvernării SUA și defectele instituționale”.
Cu toate aceste probleme interne, „SUA au continuat să se comporte cu un sentiment de superioritate, să arate cu degetul spre alții, să uzurpe rolul de „lector al democrației”, să „joace narațiunea falsă a democrației versus autoritarism”. Astfel, „SUA au acționat pentru a împărți lumea în două tabere: democrații și non-democrații”, doar pentru „a-și menține hegemonia jucând politica blocurilor și folosind democrația ca instrument pentru scopuri politice”.
În capitolul II al documentului, intitulat „Democrația americană în boli cronice”, se arată că SUA refuză să recunoască numeroasele probleme și crize instituționale cu care se confruntă în interiorul propriului sistem democratic. Mai mult, „SUA se încăpățânează să pretindă că este modelul și farul democrației pentru lume”, atitudine care „perpetuează relele democrației sale și provoacă consecințe grave pentru alte țări”.
Astfel, MAE chinez susține că democrația americană în declin avansat. „Funcționarea instituțiilor democratice americane poate arăta la fel de plin de viață ca un circ. (…) Dar, oricât de zgomotos ar fi spectacolul, nu se poate ascunde letargia în abordarea problemelor grave și de lungă durată”.
În condițiile în care „democrația americană, cândva mândră, se confruntă cu o criză sistemică și își accelerează declinul, impactul se răspândește pe toate fronturile din politica internă, economie și societate, reprezentând o amenințare mortală la adresa legitimității și sănătății capitalismului”, se arată în document, fiind citată fundația Carnegie Endowment for International Peace.
O altă problemă este reprezentată de polarizarea politică intensificată de luptele partizane între facțiunilor radicale din Partidul Democrat și Partidul Republican. Astfel, „Statele Unite ale Americii au devenit statele dezbinate. Discordia dintre cele două Americi se adâncește zi de zi, polarizarea politică atingând un nivel fără precedent”.
Totul se întâmplă pe fondul escaladării bătăliilor politice, în care „politicienii au pus interesele partidelor și facțiunilor lor politice mai presus de cele ale țării”, fiind date ca exemplu deciziile privind secretizarea documentelor privind retragerea din Afganistan, accentuarea politicilor rasiale și identitare … „democrația din SUA riscând să se destrame”.
„Politica banilor” reprezintă o altă problemă evidențiată în documentul MAE chinez. „Alegerile (naționale – n.m.) se transformă din ce în ce mai mult în monologuri ale bogaților”, în condițiile în care numai alegerile de la jumătatea mandatului, din 2022, au ajuns la nivelul de peste 16,7 miliarde USD, fiind doborât recordul din 2018, de 14 miliarde USD. Această sumă depășește PIB-urile aferente anului 2021 din peste 70 de țări.
Apoi, MAE chinez arată că „Libertatea de exprimare este doar cu numele”, deși SUA s-au mândrit întotdeauna cu libertatea de exprimare. „În realitate, libertatea de exprimare în Statele Unite este menținută în conformitate cu „standardele SUA” centrate pe sine. Interesul partizan și politica banilor au devenit „cei doi munți mari” care cântăresc libertatea de exprimare. Orice discurs care este în detrimentul intereselor guvernului sau capitalului SUA este supus restricțiilor imediate”.
În documentul prezentate de MAE chinez, Guvernul SUA „a elaborat reglementări privind companiile media și de tehnologie, pentru a interveni în opinia publică”. Astfel, se intervine „direct în raportarea marilor companii media, pentru eliminarea frecventă a anumitor linkuri de către Google”, în timp ce „Twitter a cenzurat informații sensibile despre candidații la președinție, înainte de alegerile din 2020, creând „liste negre” pentru a limita expunerea conturilor nepopulare și chiar a subiectelor fierbinți și colaborând cu FBI, pentru a monitoriza conținutul social media, oferind în același timp armatei americane undă verde pentru a răspândi dezinformarea online”.
În aceste condiții, „capitalul și grupurile de interese pot obține practic orice își doresc atunci când vine vorba de opinia publică. În fața capitalului și a grupurilor de interese, „libertatea de exprimare” a mass-mediei americane este lovită de ipocrizie”.
Apoi, SUA folosesc rețelele social media „pentru a manipula opinia publică internațională”, susține MAE chinez, fiind prezentate o serie de exemple în care a fost implicat Departamentul american al Apărării. Cel mai cunoscut exemplu este cel al exploziilor înregistrate la gazoductul „Nord Stream” și dezvăluirilor făcute de jurnalistul veteran Seymour Hersh. Deși a prezentat argumente care „expun guvernul american drept vinovatul pentru producerea incidentului (…), mass-media mainstream americană și europeană, cunoscute pentru sensibilitatea lor la astfel de subiecte, au rămas extrem de liniștite pe această știre explozivă” (…) „deoarece Occidentul nu dorește ca cineva să afle adevărul și tehnologiile de supraveghere pe care le-a implementat în Marea Baltică”.
La rândul său, Curtea Supremă a SUA a devenit profund divizată, arată MAE chinez. „Puterea judiciară este deturnată de opinia publică, iar lupta partizană s-a extins în sistemul judiciar. Din ce în ce mai mult, deciziile Curții Supreme reflectă prăpastia uriașă dintre două Americi”, „separarea puterilor în stat fiind în mod constant erodată”. Astfel, cele două tabere „își urmăresc agenda, schimbând orientarea politică a Curții Supreme”, iar „alegerile prezidențiale au devenit, într-un fel, o bătălie partizană pentru dreptul de a numi judecători”.
Iată de ce, „americanii sunt din ce în ce mai deziluzionați de democrația americană”, încrederea în propria democrație scăzând, de la 90% în 2002, la 54% în 2022, potrivit unui sondaj Washington Post-University of Maryland, citat de MAE chinez. Însă, la prăbușirea încrederii în democrația americană o contribuție este adusă de faptul că „guvernul SUA și-a pierdut capacitatea de a guverna și simțul responsabilității democratice” (…) amânând să dispună măsuri eficiente pentru „a aborda probleme precum justiția electorală și manipularea mediatică”.
În Capitolul III al documentului prezentat de MAE chinez, intitulat „Impunerea demcorației de către Statele Unite a provocat haos în întreaga lume”, se arată că „în ciuda tuturor problemelor cu care se confruntă propria democrație, Statele Unite refuză să reflecteze asupra sa, continuând să exporte valorile democratice americane în alte țări,folosind pretextul democrației pentru a asupri alte țări și pentru a-și servi propria agendă”. Toate acestea au dus la „exacerbarea divizării în comunitatea internațională și a confruntării bazate pe blocuri”.
Susținând că politica externă a SUA este „ținută ostatică de polarizarea politică internă”, MAE chinez subliniază că, începând cu administrația Trump, o serie de politicieni americani „au născocit tot felul de minciuni și zvonuri împotriva Chinei, cu privire la depistarea originilor noului coronavirus”, acuzând că „China nu prezintă transparență și obstrucționează investigațiile internaționale”, în condițiile în care „adevăratul scop al SUA este de a manipula problema, pentru a transfera vina asupra Chinei, pentru a suprima și limita China”.
„Incitarea la confruntare și conflict în numele democrației” este o altă idee subliniată de MAE chinez, în condițiile în care „democrația nu trebuie folosită ca instrument pentru a avansa agenda geopolitică sau pentru a contracara dezvoltarea și progresul uman”.
Cu toate acestea, „pentru a-și menține hegemonia, SUA monopolizează de mult timp definiția „democrației”, instigând la divizare și confruntare în numele democrației, subminând sistemul internațional centrat pe ONU și ordinea internațională susținută de dreptul internațional”.
Criza din Ucraina este adusă ca argument pentru a demonstra acțiunile „incitarea la confruntare și conflict în numele democrației”, SUA văzând criza din Ucraina ca pe „o oportunitate profitabilă”.
„În loc să ia orice măsură care să conducă la încetarea ostilităților, SUA au continuat să alimenteze conflictul, făcând o avere uriașă din afacerile de război, inclusiv din industria de armament și din sectorul energetic”, „aprovizionarea cu arme a Ucrainei ca fiind o mișcare de sprijinire a democrației versus autoritarism”.
De asemenea, vizita efectuată în Taiwan de președinta Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi, în luna August 2022, este prezentată de MAE chinez în lista acțiunilor „provocatoare în regiunea Taiwan a Chinei”, vizită făcută fără a ține cont de opoziția fermă a Chinei. „A fost o provocare politică majoră care a îmbunătățit contactul oficial dintre SUA și Taiwan și a agravat tensiunile din Strâmtoarea Taiwan”.
Sancțiunile unilaterale sunt o altă țintă a raportului prezentat de MAE chinez, acestea fiind folosite de SUA împotriva altor țări „sub pretextul drepturilor omului și al democrației”, pe baza legilor sale interne și a propriilor valori.
Astfel, în ultimele decenii, SUA au impus sancțiuni unilaterale și jurisdicție de lungă durată: Cubei, Belarusului, Siriei, Zimbabwe, Coreea de Nord, Iran, Venezuela etc., dispunând unilateral blocarea de fonduri aparținând altor state. „Astfel de acțiuni au afectat grav dezvoltarea economică și mijloacele de subzistență ale oamenilor în țările în cauză și au pus în pericol dreptul la viață, dreptul la autodeterminare și dreptul la dezvoltare, constituind o încălcare continuă, sistematică și masivă a drepturilor omului în alte țări”.
„Pentru a-și păstra hegemonia, SUA a prejudiciat în mod intenționat interesele altor țări, în special interesele legitime și legale ale țărilor în curs de dezvoltare, fără a ține seama de dreptul internațional și de normele de bază ale relațiilor internaționale”, se arată în documentul MAE chinez în care se subliniază că „sancțiunile unilaterale impuse de SUA demonstrează pe deplin aroganța și indiferența față de umanitarism”.
Subminarea democrației în relațiile internaționale este o altă acuzație adusă SUA, în condițiile în care acestea „nu au respectat niciodată cu adevărat principiul democrației în relațiile internaționale”.
ME chinez susține că, sub pretextul „multilateralismului” și al „regulilor internaționale”, agățându-se de mentalitatea Războiului Rece, „SUA au exercitat un fals multilateralism și o politică de bloc, instigând la divizare și antagonism, generând confruntare între blocuri, practicând unilateralismul în numele multilateralismului. Actele sale hegemonice, dominatoare și de intimidare împiedică grav dezvoltarea adevăratului multilateralism”.
Explicația MAE chinez pentru comportamentul american este dată de faptul că „SUA își plasează dreptul intern deasupra dreptului internațional, adoptând o abordare selectivă a normelor internaționale, aplicând și renunțând la norme după cum consideră de cuviință”, sfidând și neținând seama de Convenția Organizației Națiunilor Unite, expunând ipocrizia standardelor duble tipice, în stil american.
Promovarea mentalității Războiului Rece în regiunea Pacificului de Sud, prin alianța construită de SUA cu Marea Britanie și Australia – AUKUS, este o demonstrație de „clică rasistă”, care „constituie o încălcare gravă a principiilor Tratatului de neproliferare a armelor nucleare și ale Tratatului privind zona liberă nucleară din Pacificul de Sud”, creând riscuri enorme și „deschizând cutia Pandorei a cursei regionale a înarmării, aruncând o umbră asupra păcii, securității și stabilității regionale”.
„Democrație versus autoritarism” este o temă frecvent promvoată de SUA, o temă care „ascunde mentalitatea Războiului Rece, logica hegemonică și o preferință pentru politica blocurilor”, se arată în documentul MAE chinez. „Etichetarea țărilor drept autocrații are scopul de a folosi ideologia și valorile proprii (americane – n.m.) ca instrument de suprimare a altor țări și de promovare a propriei geo-strategii, sub masca democrației”.
„A te cataloga drept democrație, în timp ce alții sunt autocrați este în sine un act contrar democrației. Așa-numita democrație versus autoritarism nu reflectă realitățile lumii de astăzi și nici nu este în concordanță cu tendința vremurilor”, susține MAE chinez.
În ciuda încrederii interne tot mai scăzute în democrația internă, SUA continuă „isteria exportului de democrație și valori de tip american”. Pentru aceasta, SUA au încercat, de asemenea, „să perturbe și să submineze cooperarea internațională normală în economie, comerț, știință, tehnologie, cultură și schimburi de persoane, trasând linii ideologice și trâmbițând mentalitatea Războiului Rece”.
Citând South China Morning Post, documentul MAE chinez propune spre reflexie „două mituri despre democrația SUA”: „avansul global al democrației de la sfârșitul Războiului Rece este în regres” și „SUA sunt cea mai importantă democrație din lume, iar poziția sa de lider mondial este primordială pentru alte țări”.
În concluziile documentului (Capitolul IV), MAE chinez arată că democrația este o „valoare comună a umanității”, însă „nu există un model unic de sistem politic care să fie aplicabil tuturor țărilor din lume”.
„SUA au democrație în stil american, China are democrație în stil chinezesc, iar alte țări au propriile modele unice de democrație care se potrivesc condițiilor lor naționale. Ar trebui să fie la latitudinea oamenilor dintr-o țară să judece dacă țara este democratică sau nu și cum să promoveze mai bine democrația în țara lor. Puținele țări auto-drepte nu au dreptul să arate cu degetul”.
Subliniind că aceia care „au multe defecte, au puțină credibilitate pentru a ține lecții altora”, motiv pentru care a cataloga țările ca fiind democratice sau autoritare este un gest „anacronic și arbitrar”, lumea de azi neavând nevoie „să fie dezbinată în numele democrației și să urmărească unilateralismul de facto orientat spre supremație”, ci să „consolideze solidaritatea și cooperarea” să susțină „adevăratul multilateralism pe baza scopurilor și principiilor Cartei ONU”. „Lumea are nevoie astăzi nu este un Summit pentru democrație, care să stârnească confruntarea și să nu contribuie cu nimic la răspunsul colectiv la provocările globale, ci de o conferință de solidaritate, care să se concentreze pe luarea de măsuri reale, pentru a rezolva provocările globale proeminente”.
Cu aceste ultime considerente, MAE chinez arat că RP Chineze este pregătită să consolideze schimburile și învățarea reciprocă cu alte țări, cu privire la problema democrației, să susțină valorile comune ale umanității privind: pacea, dezvoltarea, echitatea, justiția, democrația și libertatea, să promoveze o mai mare democrație în relațiile internaționale și să aducă contribuții noi și mai mari la progresul uman.
