China accelerează de-dolarizarea economiei globale

Reducerea dependenței de dolarul american este privită în China ca o posibilitate de creștere a rezistenței economiei globale, în fața presiunilor și șocurilor produse de deciziile politice. Având ca partener China, în ultima perioadă, o serie de țări din America de Sud, Orientul Mijlociu și din Asia, au decis să renunțe la dolarul american. Astfel, în tranzacțiile bilaterale cu China și în comerțul intra-regional, vor fi utilizate monedele locale. Cele mai recente decizii au fost adoptate de China în relația cu Brazilia și Emiratele Arabe Unite, dar și în cadrul Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și BRICS. Scopul declarat: reducerea riscurilor externe. (Surse: Global Times, China Daily, Xinhua)

China și Brazilia au ajuns, săptămâna trecută, la un acord privind tranzacționarea în propriile monede, fapt care va permite celor două țări să efectueze tranzacții comerciale și financiare direct în yuan și real, renunțând la dolarul american ca monedă intermediară. Un prim efect va fi reducerea procedurilor și costurilor, în condițiile în care, în 2022, comerțul bilateral dintre cele două țări a ajuns la 150,5 miliarde USD, China fiind cel mai mare partener comercial al Braziliei. Însă, din perspectiva sistemului monetar global, decizia va marca o evoluție semnificativă în tendința de de-dolarizare în întreaga lume, existând un curent al diversificării valutelor și rezervelor valutare.

Pe acest subiect, presa chineză reține că, fiind aplicat sistemul Bretton Woods (aplicat în perioada 1944-1970) și sistemul petrodolar (impus în 1973), USD a evoluat de la un vehicul dominant de plată în decontare și investiții, într-un instrument de șantaj politic și de constrângere. Prin urmare, prin hegemonia dolarului american, administrația de la Washington impune în mod arbitrar sancțiuni unilaterale altor țări, simultan cu extragerea bogăției. Mai mult, prin exclusivismul USD, Statele Unite ale Americii au exportat propriile riscuri financiare și politici monetare iresponsabile la nivel global.

Însă, o cauză a de-dolarizări este reprezentată de răspunsul la sancțiunile pe care SUA și aliații occidentului colectiv le impune unor țări arabe și Rusiei, cu precădere după declanșarea crizei din Ucraina. Mai mult, modelul hegemonic al petro-dolarului a fost extins la activele din străinătate ale instituțiilor financiare din Rusia, Iran, Irak, Siria, Afganistan etc., care au fost înghețate, dar și asupra sistemului SWIFT care a fost fracturat în relația cu majoritatea băncilor rusești.

În aceste condiții, miniștri de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din țările ASEAN au abordat reducerea dependenței de dolarul american, euro, yen și lira sterlină, în tranzacțiile financiare, și trecerea la decontări în monedele locale.

Alături de țările ASEAN, țările BRICS derulează discuții pentru ieșirea din tutela petro-dolarului, fiind căutată o modalitate de a ocoli USD și de a crea un sistem de plată mai echitabil, care să nu fie înclinat spre țările mai bogate.

Deja majoritatea tranzacțiilor pe resurse din Rusia în relația cu țările din Asia se fac în valute non-dolar, model aplicat tot mai mult și în relația de export a Emiratelor Arabe Unite. Astfel, yuanul, rubla, dirhamul și rupia, devin monede frecvent utilizate în schimburile externe, deși încă la un nivel care nu influențează în mod semnificativ piața globală.

Procesul de de-dolarizare este derulat și ca urmare a reduceri, inclusiv de țări aliate SUA, a deținerilor de datorii americane. Astfel, ponderea USD în rezervele valutare a scăzut la aproximativ 60%, nivel relativ scăzut în ultimele decenii, potrivit datelor prezentate de Fondul Monetar Internațional privind structura valutară a rezervelor valutare pentru trimestrul trei din 2022.

Deși USD rămâne moneda cea mai frecvent utilizată în lume, realitate care nu se va schimba în viitorul apropiat, tendința de-dedolarizare și creșterea diverselor monede naționale este așteptat să accelereze, acesta fiind un semnal al declinului hegemoniei SUA.