SEMNAL EDITORIAL | A apărut volumul „Un prieten adevărat, China”

Sunt onorat să vă anunț că volumul „Un prieten adevărat, China”, dedicat celor care au trudit la construirea relațiilor bilaterale România-China și celor 75 de ani de relații diplomatice bilaterale, a ieșit de sub tipar și se găsește deja în librăriile și magazinele online din România. 

Apărut la Editura Prestige din București, pentru volumul “Un prieten adevărat, China” sunt onorat cu Prefața semnată de domnul Ion Cristoiu și Cuvântul înainte semnat de E.S. Ambasador Viorel Isticioaia-Budura.

Așa cum am mai arătat, în noul proiect dedicat relațiilor istorice, diplomatice și de prietenie România-China, din secolul XIX, până în prezent, subliniez China contemporană în reperele sociale, economice și politice observate și studiate la Beijing în ultimii 14 ani.
De asemenea, scriu despre cel mai statornic și fidel prieten al României, în ciuda acțiunilor neprietenoase și agresive promovate de guvernările de la București din ultimii aproape 20 de ani.
Scriu despre realitatea Insulei Taiwan, despre creditele sociale, despre dezvoltarea și modernizarea uluitoare a Chinei, despre propunerile Chinei privind guvernanța globală în condiții de pace, dialog și cooperare etc.

Volumul poate fi achiziționat și din magazinul online al Editurii Prestige din București. Vezi AICI

Din Prefață

“Prin noua sa carte “Un prieten adevărat, China”, jurnalistul chinezo-român și jurnalistul româno-chinez Dan Tomozei se unesc în jurnalistul care scrie despre relațiile româno-chineze. Titlul nu e ales întâmplător. China e un prieten adevărat al României. (…)
Bun cunoscător al Chinei social-politice și morale, Dan Tomozei ne oferă prin cartea “Un prieten adevărat, China” cel mai bun manual de până acum de cunoaștere a Chinei de azi. Cititorului i se pune la dispoziție o amplă și competentă prezentare a unor sintagme care definesc societatea chineză de azi: simbolul dragonului, socialismul cu specific chinezesc, Gândirea Xi Jinping, guvernarea pe seama legii, Inițiativa “O centură, un drum”, creditul social, principiul “O țară, două sisteme”, noua normalitate. (…)
Se poate spune, citind cartea lui Dan Tomozei, că între români și chinezi există o punte solidă, sigură, numită prietenia sinceră. Cu atât mai stranie e politica oficială a României de azi, politică de dușmănie față de China, manifestată cu putere după venirea lui Klaus Iohannis, la Cotroceni. (…)
Din fericire, între România și China există o veritabilă punte de prietenie, ridicată și întreținută de personalități care nu țint cont de cei trecători din fruntea României.”

Ion Cristoiu

Din Cuvântul înainte

“Actualul volum, multiplu și divers dimensionat, bogat în conținut, propune, inspirat, la ceas aniversar – anul acesta, 2024, se împlinesc 75 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Republica Populară Chineză, un tur de orizont. Care este de fapt un tur de forță – prin amplitudinea parcurgerii istoriei și prin modul de a articula variatele aspecte privind China.
Autorul se ocupă atent și reflectează sistematic asupra relațiilor româno-chineze, detaliind și parcurgând orizonturi și etape care au o substanțială istorie. (…)
Cu satisfacție și emoție remarc un act de meritorie justețe: un extins număr de pagini procedează la o notabilă trecere în revistă a celor care s-au ocupat de studiul și practica relațiilor româno-chineze, cu variate specializări – cercetători, profesori, traducători, interpreți, diplomați. Efortul cuprinderii este substanțial, mai mult decât lăudabil, pe ambele dimensiuni naționale, română și chineză.
În egală măsură, valoarea lucrării se accentuează prin preocuparea autorului de a investiga, documentat și meticulos, repertoriul contemporan al conceptelor și practicilor politice chineze (nuanțat  definite, indiferent că se referă la politica externă, drepturile omului, modelul de democrație, componente cruciale sau sensibile ale strategiei naționale, evoluțiile economice). (…)
Paginile acestui volum, bogat și divers, dovedesc consistența și consecvența orientărilor sale, curajul de a pleda pentru realism și pragmatism în relațiile cu China, frecvent cu accente polemice, dar consecvent cu ceea ce aș spune că reprezintă nu doar curaj, ci tenacitatea și soliditatea unor convingeri așezate lucid și argumentat, cu bun simț și responsabilitate.”

Ambasador Viorel Isticioaia-Budura

Din Cuvântul autorului

“Am prins ultimul tren în relația România-China. Am urcat în ultimul vagon fără să știu unde voi ajunge, ce voi găsi la destinație, dar mai ales dacă voi avea răbdarea să înțeleg ce se întâmplă. După 13 ani, singura cale de dialog rămasă este calea culturală, nici ea una suficient de trainică pe jumătatea românească. Politic, diplomatic, economic, uman, suferim acut, fără un orizont de speranță pentru mai bine. Nu așa cum evoluează și gândesc guvernările de la București. Ca în absolut toate relațiile, nu este suficient ca doar o parte să dorească dialogul, doar o parte să manifeste bunăvoință și înțelegere, doar o singură parte să se comporte decent.
Când am ajuns în China, nu știam nici măcar să exprim tradiționalele NI HAO (ce faci, cu sensul de salut, de bun găsit sau bună ziua) și ZAI JIAN (la revedere, rămas bun). Astăzi, sunt dominat de frământări: ce trăiesc oare sinologii născuți și educați aici, în marea și permanent uimitoare China? Aici unde tinerii sunt învățați ce înseamnă și cum să pretuiască viața, în etapele ei succesive împărțite în cele 24 de termene solare. Acestea sunt abia “primul pas” spre educația și întelegerea civilizației chineze. O societate care preia în ritm alert din modelele occidentale, inclusiv din cele maligne, însă asimilarea se produce lent, cu șanse reale de a fi oprite sau macar întârziate cât mai mult cu putință. Se resimte și în societatea chineză de azi comoditatea, lipsa de rigoare, presiunea tot mai mică pe educatia copiilor și tinerilor, crescuți în răsfăț și abundență, mai ales în mediul urban, acolo unde China rivalizează cu orice stat dezvoltat.
În toți anii trăiți în China, am devenit străin de România, ca un efect involuntar al deciziilor politice și economice luate la București. Când urci în trenul care circulă cu peste 350 de kilometri la oră, îți este greu să accepți că normalitatea este la o medie de 50 de kilometri la oră. Simt că mă depărtez de România, de Europa, de modul în care se dezvoltă lumea bătrânului Occident, tot mai obosit, tot mai lipsit de identitate, de capacitatea de a înțelege lumea exterioară pe care, oricât se străduie, nu mai reușește să o controleze, să o supună, să o colonizeze.
Pe de altă parte, cu cât China comunică mai mult, mai detaliat și explicit, cu atât este mai puțin înțeleasă de Occident. Asta se întâmplă pentru că liderii și formatorii de opinie din occident au o agendă care nu are legătură cu interesul general al occidentalilor, al europenilor, al românilor în special. În China, nu există dublă măsură, dublu limbaj. În spatele rigidității aparente, există suficient spațiu pentru a pluti liniștit în umanitate, credință, emoție, rezultat imediat sau pe termen lung, foarte lung. Este motivul pentru care China de azi are uriașa șansă de a reprezenta un model de seriozitate și profesionalism. Dacă nu va aluneca în zona simplistă, facilă a obsesiei pentru audiență, like-uri, klick-bite, dacă va înțelege că există diferențe esențiale, majore, între modul în care își prezintă mesajele în plan intern și modul în care le prezintă în plan extern. (…)”

*  *  *

Cuprins, “Un prieten adevărat, China”

Prefață, Ion Cristoiu
Cuvânt înainte, Ambasador Viorel Isticioaia-Budura
Cuvântul autorului

Capitolul I – România și China

România în epoca dezinteresului național
Mai avem oameni lucizi, la București
Oameni care au construit
David Iancu, Bucur și Gisela Clejan, români onorați în China
Cultura, ultimul pilon viu al relației România-China
Noi și chinezii, acum 7000 de ani
Toți ambasadorii

Capitolul II – China în timpul nostru

Câțiva pași în universul Chinei de azi
Dragonul – Simbolul bunăvoinței, speranței și autorității
China, în limitele unei minime înțelegeri politice
Democrația chineză, consultativă
Drepturile omului în China
Sistemul creditelor sociale din China
Problema Taiwan
Demonstrații strategice în jurul Taiwan
După 45 de ani de reformă și deschidere
În mare viteză. Cu trenul
Dezvoltarea Chinei în cifrele anului 2023
Modernizarea Chinei nu înseamnă occidentalizarea Chinei
Următoarea China va fi tot China

Capitolul III – China și lumea de azi

Dialogul paralel China-SUA
Uniunea Europeană cu voce și acțiuni americane
Forumul Internațional pentru Democrație, răspunsul Chinei
Reforma și dezvoltarea guvernanței globale
Iniţiativa “O centură, un drum”
Comunitate cu soartă comună
China în dialogul cultural mondial
O perspectivă occidentală