LA 76 DE ANI | Prietenia China-România, o poveste îndelungată

FOTO: Tricolorul României arborat ultima oară în Piața Tian Anmen din Beijing, Septembrie 2014

Autor: Prof. Luo DONGQUAN

Anul acesta se implinesc 76 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România, și 21 de ani de la înființarea relațiilor de parteneriat cuprinzător, de prietenie și cooperare între cele două țări.
La 1 Octombrie 1949, s-a născut Republica Populară Chineză. La 5 octombrie, România a recunoscut noua China și a stabilit relații diplomatice, devenind a treia țară din lume, după URSS și Bulgaria.
De-a lungul celor 76 de ani, timpul a zburat ca o săgeată. Relația tradițională de prietenie și cooperare între cele două țări și popoare este asemenea bauturii moutai și țuicii, pline de aromă bogată și îndelungată.

Interacțiunile dintre China și România

Cea două țări sunt desparțite de mii de munți si ape, dar interacțiunile dintre cele popoare își au originea în vizita lui Nicolae Milescu Spătaru, renumit umanist român, în China acum peste 300 de ani. Între Mai 1675 și Ianuarie 1676, Milescu a vizitat China la ordinul țarului Rusiei. După întoarcere, a scris trei lucrări, inclusiv “Însemnări despre China”, în care a înregistrat ceea ce a văzut și auzit în China, prezentând societatea, economia și cultura chineză. El a fost primul român înregistrat în istorie care a călătorit pe pământul chinez, deschizând calea pentru interacțiunile directe și prietenia tradițională între popoarele Chinei și României, punând baza relației de prietenie și cooperare între cele două țări.

În secolul XX, China și România s-au susținut reciproc în luptele pentru independența națională și eliberare. În anii 1930-1940, medicul român Bucur Clejan și soția Gisela Clejan, precum și Dr. David Iancu, au participat în Echipa Medicală Internațională de ajutor pentru China, călătorind mii de mii de kilometri pentru a susține poporul chinez în Războiul de Rezistență împotriva agresiunii japoneze. În 1943, soția lui Clejan, a contactat o infecție în timp ce trata răniții și a murit la vârsta de 39 de ani. Ulterior, Clejan a cunoscut-o pe asistenta medicală chineză Zhao Jingpu. Cei doi s-au căsătorit, în 1946, devenind primul cuplu din istoria relațiilor dintre China și România. După moartea lor, rămășițele au fost depuse în Parcul Memorial Song Qingling din Shanghai. Cei trei medici români Bethune au adus o contribuție nemuritoare la victoria Războiului de Rezistență al poporului chinez împotriva Japoniei și în Războiul Mondial Antifascist, scriind o pagină strălucitoare în istoria relațiilor de prietenie dintre China și România.

Prietenia chino-română a patruns în inimile oamenilor

În cei 40 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, până la sfârșitul anului 1989, China și România au manifestat încredere reciprocă în domeniul politic, au completat reciproc avantajele în comerț și economie, au dezvoltat în mod cuprinzător relații în domenii precum: cultură, sport și educație. Chiar dacă au existat divergențe privind unele probleme, prietenia dintre popoarele cele două țări s-a dezvoltat și s-a adâncit în inimile oamenilor, pe baza principiului de a căuta punctele comune și de a accepta diferențele. Liderii Chinei și României au menținut contacte strânse. Lideri chinezi de partid și de stat, precum: Zhu De, Zhou Enlai, Deng Xiaoping, Hua Guofeng, Hu Yaobang, Li Xiannian și Zhao Ziyang, au vizitat România. De asemenea, lideri români precum: Petru Groza, Gheorghe Apostol, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraș, Nicolae Ceaușescu și Ilie Verde, au vizitat China, punând o bază solidă la dezvoltarea relației tradiționale de prietenie și cooperare dintre cele două țări.

În luna Iunie 1950, la scurt timp după stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări, premierul Zhou Enlai a trimis o scrisoare liderului român, propunând schimbul de studenți, pentru a promova dezvoltarea relațiilor între cele două țări. În toamna și iarnA acelui an, cele două părți au trimis câte cinci studenți. De atunci, cooperarea în domeniul educației dintre cele două țări nu a mai fost întreruptă. Conform datelor statistice, până în 1968, numărul studenților chinezi trimiși în România a ajuns la 131, dintre care doi au devenit academicieni.
În anii 1950-1960, Occidentul a blocat China. Totuși, România a ajutat China să formeze cadre profesioniste necesare pentru dezvoltarea economică, prin trimiterea de experți și primirea de studenți și stagiari chinezi. Echipamentele de foraj petrolier folosite la bazinele petroliere Kelamayi și Daqing au fost produse în România.

La începutul procesului de reformă și deschidere, instituții centrale precum Comitetul de Planificare a Statului, precum și unele instituții de învățământ superior, au importat calculatoare de tip “Felix” și “Independența-100” din România. În timpul polemicii dintre China și URSS, România a menținut o politică diplomatică independentă, s-a opus atacurilor URSS-ului și ale altor țări la adresa Chinei și a menținut în permanență relații prietenoase cu China.

În August 1968, statele membre ale Pactului de la Varșovia conduse de URSS au invadat Cehoslovacia și au înconjurat militar România. Premierul Zhou Enlai s-a ridicat pentru a apăra dreptatea. La recepția de marcare a Zilei Naționale a României, organizată de ambasadorul României în China, Zhou a ținut un discurs în care a condamnat ferm acțiunile agresive ale imperialismului socialist sovietic, susținând cu fermitate România în lupta dreptă de a se opune interferențelor externe, de a apăra suveranitatea națională, independența națională și integritatea teritorială. De asemenea, România a susținut în permanență cu forță lupta Chinei pentru restabilirea statutului său legitim în cadrul Organizației Națiunilor Unite (în 1971) și în Comitetul Olimpic Internațional (în 1979).

În 1970, când România a fost afectată de inundații severe, guvernul chinez a decis să ofere asistență economică, ajutând România să construiască 65 de proiecte, cuprinzând domeniile: mașinărie, electronică, industrie chimică, metalurgie, industrie ușoară și materiale de construcție, precum și multe proiecte în domeniul industriei de apărare. În timpul realizarii acestor proiecte, inginerii și tehnicienii din cele două țări au lucrat împreună, au învățat și ajutat reciproc, închegând o prietenie profundă. La sfârșitul anilor 1970, valoarea comerțului bilateral a atins un record istoric de 1 miliard USD, România ocupând primul loc în rândul țărilor Est-europene în comerțul cu China.

Astfel, China și România au devenit prieteni veritabili care abordau împreună dificultățile, relația dintre cele două țări deveind un model pentru relațiile între națiuni.

Relațiile China și România în fața istoriei

La sfârșitul anilor ‘80 – începutul anilor ‘90, lumea a trecut prin schimbări drastice: a căzut Zidul Berlinului, iar URSS s-a dezintegrat. La sfârșitul anului 1989, România a marcat o schimbare politică radicală, iar ulterior a aderat la Uniunea Europeană și NATO. Promovarea relației tradiționale de prietenie și cooperare cu China în noile condiții istorice a fost o nouă provocare cu care s-au confruntat cele două țări.

Partea chineză a anunțat că respectă alegerea sistemului social și căii de dezvoltare ale poporului român, bazată pe circumstanțele specifice țării, fiind este dispusă să mențină și să dezvolte relațiile de prietenie și cooperare bilaterală pe baza celor cinci principia de cooperare pașnică. Toate partidele politice din România, chiar dacă au doctrine diferite, erau dispuse să consolideze pe mai departe relațiile de prietenie cu China.
Premierul Li Peng, președinții Jiang Zemin și Hu Jintao, vice-președintele de la acea vreme, Xi Jinping, și premierul Li Keqiang, au vizitat România. De asemenea, președinții Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu, precum și premierii Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase, Emil Boc și Victor Ponta, au vizitat China, dând o nouă energie dezvoltării relațiilor între cele două țări.

În 2004, cele două țări au decis să dezvolte relații de parteneriat cuprinzător, prietenos și cooperant. Organizații prietenoase românești în relația cu China, precum Asociația de Prietenie România-China și Casa România-China, au fost înființate, contribuind la consolidarea prieteniei dintre cele două țări.

În 1995, fostul ambasador al României în China, Florea Dumitrescu, a inițiat înființarea “Asociației de Prietenie dintre România și Republica Populară Chineză” și a coordonat editarea și publicarea unei colecții de patru volume intitulată “O mie de sentimente profunde: 300 de ani de relații între România și China”. Un total de 191 de persoane din China și România au scris 234 de articole, înregistrând interacțiunile și cooperarea prietenoase dintre cele două țări, lăudând prietenia tradițională dintre China și România.

Chiar dacă timp de peste 30 de ani, după 1989, relațiile între cele două țări au cunoscut o anumită dezvoltare, în 2024, valoarea comerțului bilateral între China și România a ajuns la 13,45 miliarde USD, iar cooperarea și interacțiunile în cultură, artă și educație au continuat, progresele și rezultatele obținute nu au putut satisface dorința comună a popoarelor cele două țări de a dezvolta pe mai departe relația tradițională de prietenie și cooperare. În special, în domeniul comerțului și economiei, cooperarea în proiectele mari a fost dificil de continuat.

România a rămas în urmă cu mult față de țările vecine precum Serbia, Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria, în ceea ce privește nivelul cooperării economice și comerciale cu China. Mai ales în ultimii zece ani, din cauză faptului că autoritățile române au urmat pasii SUA și Occidentului, relațiile între cele două țări au intrat într-o perioadă de stagnare. Interacțiunile la nivel înalt s-au întrerupt, cooperarea economică și comercială s-a diminuat, iar interacțiunile umane au rregresat. Acesta este un scenariu pe care popoarele celor două țări nu îl doresc.

Privind oportunitățile, înfruntând provocările

În luna Mai 2025, președintele Xi Jinping a transmis, în telegrama de felicitare adresată președintelui ales al României, domnul Nicușor Dan: “De-a lungul timpului, China și România s-au respectat reciproc și s-au tratat pe bază de egalitate. Cooperarea mutuală și profitabilă între cele două țări s-a dezvoltat continuu, iar prietenia tradițională a devenit din ce în ce mai puternică. În prezent, schimbările de mari dimensiuni ale lumii de-a lungul unui secol evoluează cu accelerație. În clitate de prieteni și parteneri veritabili, China și România trebuie să intensifice comunicările, consensul, să aprofundeze cooperarea, să țină cont de oportunitățile vremii și să înfrunte împreună riscurile și provocările. Acord o importanță mare dezvoltării relațiilor dintre China și România și sunt dispus să lucrez împreună cu dumneavoastră, domnul președinte ales Nicușor Dan, pentru a scrie un nou capitol în cooperarea prietenoasă dintre cele două țări, pentru a aduce mai multe beneficii popoarelor ambelor țări.”

Prietenia dintre China și România, care a trecut prin probe istorice, este o bogăție comună a celor două popoare. Intensificarea înțelegerii reciproce și cooperării prietenoase reprezintă o alegere istorică, un consens al popoarelor cele două țări. Istoria trebuie să fie amintită, iar prietenia trebuie să fie prețuită.

În noul context, complex și instabil al lumii de azi, relațiile dintre China și România se confruntă cu probe severe. Cele două țări ar trebui să folosească pe deplin platformele precum “O centură, un drum” și cooperarea China-Țările din Europa de Est, pentru a dezvolta pe mai departe relația de cooperare reciprocă și profitabilă.

Fie ca prietenia tradițională dintre cele două țări să fie asemenea Muntelui Himalaya și Munților Carpați, să reziste vânturilor și zăpezii, să fie mândă și impunătoare, să fie asemenea Fluviilor Albastru și Dunărea, să curgă neîntrerupt în cadrul istoriei și să se dezvolte în timp.

Beijing,
5 Octombrie 2025