Acțiunile SUA în Venezuela „constituie un precedent periculos”, fiind importantă respectarea deplină, de toate țările, a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, a declarat Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, ca reacția la acțiunile militare, capturarea înlăturarea familiei prezidențiale de la Caracas.
La rândul lor, China, Rusia și țările Americii Latine condamnă acțiunile ordonate de președintele Donald Trump, fiind subliniat că acțiunile Washingtonului sunt o agresiune și o încercare de a schimba puterea în Venezuela, acțiuni care generează consecințe imprevizibile la nivel global.
Fostul Director al CIA, John Brennan, a declarat că acțiunea militară dispusă de administrația Trump în Venezuela „este despre petrol și bogăție. Dacă Venezuela nu ar avea această bogăție petrolieră, sunt sigur că nu s-ar fi întâmplat așa ceva”.
Reprezentanții Comisiei Europene și ai Ministerului român de Externe transmit că susțin agresiunea SUA în Venezuela și răpirea familiei prezidențiale.
(Surse: ONU, MAE China, MAE Rusia, CGTN, Xinhua, TASS, MS NOW)
Liderul ONU, Antonio Guteres, a transmis prin intermediul purtătorului de cuvânt că este „profund alarmat de recenta escaladare din Venezuela, culminând cu acțiunea militară americană, care are potențiale implicații îngrijorătoare pentru regiune”. „Independent de situația din Venezuela, aceste evoluții constituie un precedent periculos. Secretarul general subliniază importanța respectării depline, de către toți, a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU”.
La rândul său, Ministerul chinez de Externe (MAE) a transmis că autoritățile de la Beijing sunt „profund șocate și condamnă cu fermitate utilizarea flagrantă a forței de către SUA împotriva unui stat suveran și acțiunea împotriva președintelui său”. Potrivit MAE chinez, „aceste acte hegemonice ale SUA încalcă grav dreptul internațional și suveranitatea Venezuelei, amenință pacea și securitatea în America Latină și regiunea Caraibelor”. Autoritățile de la Beijing solicită SUA să respecte dreptul internațional, scopurile și principiile Cartei ONU, totodată să nu mai încalce suveranitatea și securitatea altor țări.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a avut sâmbătă un dialog telefonic cu vicepreședintele executiv al Republicii Bolivariene Venezuela, Rodriguez Gomez, în care a condamnat agresiunea militară a SUA împotriva Venezuelei. Lavrov a exprimat solidaritatea cu poporul venezuelean în fața agresiunii armate, dând asigurări că Rusia va susține guvernul de la Caracas pentru a-și proteja interesele naționale și suveranitatea, pentru a preveni noi escaladări. De asemenea, a fost exprimat angajamentul reciproc de a consolida parteneriatul strategic cuprinzător Rusia-Venezuela.
În cadrul unui comunicat emis de MAE rus se arată că SUA au comis un act de agresiune armată împotriva Venezuelei. „Pretextele folosite pentru a justifica astfel de acțiuni sunt de neacceptat. Ostilitatea ideologizată a predominat asupra pragmatismului de afaceri, a dorinței de a construi relații de încredere și predictibilitate”.
MAE Rus susține că este important să se prevină escaladarea și pregătirea unei căi de ieșire din situație prin dialog. „Credem că toți partenerii care pot avea plângeri unul împotriva celuilalt ar trebui să caute modalități de rezolvare a problemelor prin soluții de dialog.” De asemenea, Rusia arată că regiunea Americii Latine trebuie să rămână o zonă de pace, iar Venezuelei trebuie să i se garanteze dreptul de a-și decide propria soartă, fără nicio intervenție distructivă, în special militară, din exterior.
Pe acest fond, Rusia reafirmă solidaritatea cu poporul venezuelean și sprijinul pentru cursul conducerii Bolivariene, care vizează protejarea intereselor naționale și a suveranității țării.
Pe de altă parte, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a declarat citat de TASS că „orice stat trebuie să își consolideze forțele armate cât mai mult posibil, nepermițând diferiților ticăloși bogați să schimbe cu ușurință sistemul constituțional în căutarea petrolului sau altceva”. Medvedev a subliniat că „operațiunea militară americană a fost derulată într-o țară independentă care nu a amenințat în niciun fel SUA, iar capturarea unui președinte ales legal și a soției sale de către forțele speciale reprezintă o agresiune armată care provoacă îngrijorare și condamnarea profundă”. „Pretextele folosite pentru a justifica astfel de acțiuni sunt de nesuportat. Ostilitatea ideologizată a predominat asupra pragmatismului de afaceri, a dorinței de a construi relații de încredere și predictibilitate”, a subliniat Medvedev.
La rândul său, șeful Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Dumei de Stat, Leonid Slutsky, a declarat că atacurile SUA asupra Venezuelei reprezintă o „agresiune militară directă, o tentativă de lovitură de stat cu interferență externe”.
Liderii Comunității Caraibelor (CARICOM) transmis că situația provocată de SUA „ridică îngrijorări serioase în regiune, putând avea consecințe pentru țările vecine.”
Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a criticat atacul SUA, catalogând evenimentele drept o acțiune care traversează „linia roșie”, „un precedent extrem de periculos pentru întreaga comunitate internațională.”
Președintele Chile, Gabriel Boric, a declarat că țara sa condamnă acțiunile SUA, solicitând o „soluție pașnică la criza gravă care cuprinde Venezuela.”
La rândul său, Guvernul Mexicului a condamnat acțiunile SUA, arătând că aceasta „încalcă Articolul 2 din Carta Națiunilor Unite.”
Președintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a cerut un răspuns urgent din partea comunității internaționale ca reacție la „atacul criminal” al SUA asupra Venezuelei, atac pe care l-a catalogat „terorism de stat împotriva curajosului popor venezuelean și împotriva Americii noastre”.
Ministerul belarus de Externe a condamnat agresiunea SUA împotriva Venezuelei, în timp ce președintele Alexander Lukashenko a condamnat categoric actul de agresiune americană împotriva Venezuelei.
De partea cealaltă, liderii Uniunii Europene au transmis mesaje potrivit cărora susțin acțiunile militare americane și răpirea familiei prezidențiale de la Caracas.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Kaja Kallas, a transmis, după un dialog telefonic avut cu Secretarul de stat american Marco Rubio, că președintele Maduro „nu a avut suficientă legitimitate”.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că susține un „transfer pașnic de putere în Venezuela”, după răpirea lui Maduro.
Liderii Elveției și premierul Spaniei, Pedro Sanchez, au solicitat SUA să manifeste reținere, să respecte dreptul internațional, inclusiv interzicerea utilizării forței și principiul respectării integrității teritoriale, dând dovadă de comportament responsabil.
România, prin ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis că se află „în strânsă coordonare cu partenerii din Uniunea Europeană pe situaţia din Venezuela şi am discutat astăzi alinierea pentru o declaraţie comună în pregătirea Consiliului de Securitate ONU”. Ministrul român de Externe a mai transmis că „decizia de a-l aduce pe Nicolas Maduro în faţa justiţiei poate opri creşterea flagelului traficului de droguri (…) decizie care ne aduce la masa discuţiilor diplomatice pentru a reafirma şi a proteja regulile internaţionale”.
În contrasens cu mesajele liderilor UE, vice-cancelarul Austriei, Andreas Babler, a condamnat atacul SUA asupra Venezuelei, pe care l-a catalogat drept „o încălcare gravă a interdicției de utilizare a violenței consacrată în Carta ONU”.
Mai mult, fostul Director al CIA, John Brennan, a declarat în cadrul unei intervenții la MS NOW că acțiunea militară dispusă de administrația Trump în Venezuela „este despre petrol și bogăție. Dacă Venezuela nu ar avea această bogăție petrolieră, sunt sigur că nu s-ar fi întâmplat așa ceva”. Brennan a mai declarat că „este vorba despre schimbarea regimului, de o invazie americană, fapt fără precedent în foarte multe privințe”.
Ca deobicei, Romania ridica slugărnicia fata de Marea Poartă (in prezent sunt doua: Washingtonul și Bruxelles-ul) la nivel de virtute de politică externă.
Trăim într-un război economic și geopolitic intens, bine că nu unul militar. Escaladare vor fi, tarife, contingentări, narative toxice, dar nu cred în colaps total sau paroxism autodistructiv. Banii și puterea economică se mută tot mai mult spre Golf (UAE, Saudi Arabia), care devine un pol emergent stabil, cu taxe mici și viziune post-oil. Lumea devine multipolară: Vestul, China și acum Dubai-ul dictează ritmul. O nouă ordine globală se naște încet, forțată de nemulțumiri și fragmentare, dar cu șanse de evoluție economică în zonele care se adaptează rapid. SUA ca și Europa falimetează social și economic.