Inițiativa deschiderii unui Institut Cultural Român (ICR) la Beijing, lansată în Octombrie 2012 de Prof.Univ.Dr. Andrei Marga, și concretizată la data de 14 Iulie 2015, a fost unul dintre ultimele gesturi de normalitate în relația bilaterală România-China.
Astăzi, ICR Beijing împlinește ZECE ANI de activitate, perioadă care trebuie evidențiată, subliniată, pentru a aduce un omagiu tuturor celor care au ajuns în China pentru a reprezenta România. Totodată, trebuie adus un omagiu celor care au asigurat și asigură funcționarea primei insule culturale românești din Asia.
Atât de departe de casă, într-o țară cu o capacitate uriașă de consum cultural, ICR Beijing a fost și rămâne flacăra vie a prieteniei popoarelor român și chinez, o certitudine necesară în lipsa de realism, în fața personalității Românei tot mai dialuate în parteneriate și cooperări care anulează identitatea și memoria naționale.
Cu zece ani în urmă, directorul Constantin Lupeanu, alături de Elena Maria Olga Racu, Antonia Dragne Ciuceanu, Oana Rotaru și Costin Alexandru, inaugurau primul Institut Cultural Român din Asia. Este un proiect la care o contribuție esențială a avut-o Ministrul Plenipotentiar Ion Dicu, fost prim-colaborator al Ambasadei României în China.
Au urmat cinci ani de activitate susținută, urmată de perioada de pandemie în care ICR Beijing a întrerupt activitatea, pentru ca să fie reluată în luna August 2022 prin venirea la post a Dr. Ema Stoian, referent principal, ulterior a noului director Dr. Liviu Țăranu.
Reluarea oficială a activităților ICR Beijing a fost marcată la data de 14 Ianuarie 2023, cu ocazia Zilei Culturii Naționale și comemorării lui Mihai Eminescu, eveniment care a reunit chinezii româniști care, în urmă cu 75 de ani, au pus primele cărămizi în cadrul relațiilor diplomatice, economice și culturale România-China. A fost un nou început care a dat energia necesară continuării dialogului bilateral, cu precădere în cadrul relațiilor universitare, câtă vreme limba, cultura și istoria României sunt predate și cercetate în universitățile din China.
Chiar dacă noua echipă a institutului a rămas până astăzi în formatul inițial, de doar două persoane, ICR Beijing este un performer de invidiat în rândul filialelor ICR din întreaga lume, cu zeci de evenimente anual, în ciuda unui buget anual pe care mă jenez să îl consemnez.
Iată de ce, cu tușă groasă, subliniez efortul, implicarea, dedicația și nivelul de relaționare al Dr. Ema Stoian, efortul, diplomația și echilibrul Dr. Liviu Țăranu, doi români care merită apreciați și respectați cu atât mai mult cu cât activitatea lor depeșește în multe cazuri limitele umane, dar mai ales resursele avute la dispoziție. Ce fac cei doi este un mecenat susținut cu neobosit efort, care trebuie încununat cu necesara apreciere. Ema Stoian și Liviu Țăranu fac parte din rândul exclusivist al diplomaților, oficialilor și trimișilor României recomandați de pricepere, pasiune, dedicație, patriotism și dorința de înțelegere a realităților în spațiul în care activează. Nu sunt cuvinte mari, cu atât mai puțin gratuite, chestiune care trebuie înțeleasă, apreciată.
Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși, George Enescu, Regina Maria, Mircea Eliade, Nicolae Titulescu, Corneliu Baba, Paul Constantinescu, Pascal Bentoiu, Gherase Dendrino, Tiberiu Brediceanu, Eugen Doga, Aurel Eliade, George Grigoriu, Răzvan Theodorescu … sunt doar o parte din numele care au generat ecouri în China, prin intermediul proiectelor ICR Beijing din ultimii zece ani.
De asemenea, Gheorghe Zamfir, Emil Boroghina, Vlad Rădescu, Irina Cajal Marin, Cornel Pană, Doina Lemny, Ștefan Lemny, Raluca Pătuleanu, Nicolae Voiculeț, Andrei Ivanovici, Dani Ghercă, Ioana Mischie, Carina-Gabriela Dașoveanu, Sînziana Mircea, Alexandru Tomescu, Denis Malciu, Cristi Puiu, Iulian Postelnic, Ana-Maria Brânză, Teatrului Muzical Ambasadorii din București, Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, Corul Allegretto, Filarmonica „Oltenia” Craiova, Orchestra Cazanoi, Marina Almășan, Gheorghe Turda, Georgiana Pană, Lupus Dacus, Dan Helciug, Spitalul de Urgență etc. au păstrat vie imaginea și cultura României în China.
În mod deosebit amintesc evenimentele dedicate Culturilor antice Cucuteni și Yangshao, Tratatului de la Trianon, participarea la edițiile Festivalelor Internaționale de Film de la Beijing și Shanghai, Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF) și Târgului Cultural de la Ningbo China-ECE, evenimentul dedicat celor 75 de ani de relații diplomatice bilaterale România-China (2024), derulat simultan cu Centrul Cultural Chinez din București, dar și omagiul adus iei, portului, tradițiilor și limbii române.
Sunt sute de zile de evenimente, mii de ore de lucru, nesom, acumulare permanentă de experiențe și lecții care au dus ICR Beijing în rândul celor mai apreciate centre culturale din China, dar și din rândul institutelor naționale culturale deschise de țările Uniunii Europene, reunite în grupul de lucru EUNIC.
O ultimă observație, extrem de importantă în cadrul reprezentării. Odată cu venirea la post a E.S. Dan Maxim, Ambasadorul României în RP Chineză, relațiile dintre ambasadă și ICR Beijing au intrat în normalitate, majoritatea evenimentelor culturale fiind onorate la nivel de ambasador și Atașat cultural, Ministru plenipotențiar Claudiu Florian.
Deși în echipe lipsite de anvergură numerică, de suportul necesar politic și material, Ambasada României și ICR Beijing susțin un parteneriat firesc în China, țară care prețuiește prietenia, eforturile și memoria comună, glorioasă, a celor două popoare.
