Piața editorială din China este mai bogată, de câteva zile, cu o lucrare despre rădăcinile românilor și Cultura Cucuteni, un proiect finanțat și derulat de aproape zece ani de Institutul de Arheologie al Academiei de Științe Sociale a Republicii Populare Chineze și Institutul Patrimoniului Cultural și de Arheologie din Zhengzhou – provincia Henan, zonă în care se regăsesc urmele Culturii Yangshao care prezintă multiple similitudini.
Tipărit în luna Noiembrie 2025, începând de săptămâna trecută volumul „罗马尼亚库库特尼文化彩陶集萃 / Selected Collection of the Cucuteni Culture Painted Pottery from Romania” este disponibil pe piața chineză. Lucrarea este o excelentă carte de vizită în cadrul relațiilor de cooperare culturală China-România, un rezultat al cooperărilor de cercetare arheologică bilaterală, dar și o reușită lucrare de promovare a istoriei românilor la nivel mondial realizată în limbile chineză și engleză.
În cele 432 de pagini ale volumului apărut la Editura Cultural Relics Press din Beijing, dedicat memoriei Profesorului Gheorghe Corneliu Lazarovici (1941-2025), unul dintre istoricii români care și-au dedicat viața cercetării și promovării Culturii Cucuteni, sunt prezentate reproduceri 3D a peste 300 de artefacte descoperite în șantierele arheologice din nordul României, piese care se regăsesc în patrimoniul Muzeului Național „Moldova” din Iași, Institutului de Arheologie al Academiei Române Filiala Iaşi, Muzeului Județean Botoșani, Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui, Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău și Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.
Pentru realizarea imaginilor, editorul chinez a trimis în România un specialist și aparate foto performante care să asigure o rezoluție de zece milioane de pixeli, volumul în sine fiind o lucrare de artă digitală tipărită la nivel de excelență.
Cele patru secțiuni ale volumului cuprind: prezentarea Culturii Cucuteni (paginile 49-219), prima perioadă a Culturii Cucuteni (paginile 221-271), a doua perioadă a Culturii Cucuteni (paginile 273-339) și prezentarea în detaliu a tuturor artefactelor (paginile 341-423).
Interesul pe care Institutul de Arheologie al Academiei de Științe Sociale a Republicii Populare Chineze și Institutul Patrimoniului Cultural și de Arheologie din Zhengzhou îl manifestă pentru Cultura Cucuteni (4800-3000 î.Hr) este unul justficat în principal ca urmare a asemănărilor simbolistice și morfologice cu artefactele descoperite în provincia chineză Henan și atribuite Culturii Yangshao (5000-3000 î.Hr.).
Noi și chinezii, acum 7000 de ani
Așa cum am arătat în capitolul „Noi și chinezii, acum 7000 de ani”, apărut în volumul „Un prieten adevărat, China”, Editura Prestige 2024 (p.190-193):
„După zeci de ani de cercetări, întrebările rămân. Cum a fost posibil ca două populații și culturi, aflate la o distanță de 7.000 de kilometri, să construiască similar și să producă obiecte de ceramică pe care să le modeleze și picteze până la identitate? O relația de comunicare, fie și intermediată, între culturile Cucuteni și Yangshao, nu este acceptată la nivel științific. Dar, dincolo de ceramică și de materialele de construcție, încep să apară diferențe consistente mai ales în privința obiectelor de utilitate imediată și cele ritualice, dezgropate din cele două culturi par semnificativ diferite. (…)
Un prim proiect de cooperare China-România a fost demarat în 2019, când un grup de experți de la Institutul de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale s-au alăturat săpăturilor din Dobrovăț (Iași), dorința principală fiind legată de misterul care aduce atât de aproape cele două culturi neolitice. Pandemia a suspendat cooperările, însă, după anul 2021, dialogul China-România a fost reluat, partea chineză manifestând interesul în acest sens.
O explicație prezentată până acum este legată de faptul că locuitorii din perioada celor două culturi erau eminamente sedentari, cu o activitate agrară stabilă, dar, spre deosebire de civilizația Cucuteni, dispărută fără o explicație istorică judicioasă, civilizația pe cursul Fluviului Galben a continuat și s-a dezvoltat, zona centrală a Chinei de azi fiind considerată rădăcina civilizației chineze.
Chinezii consideră România drept patria ceramicii pictate Cucuteni, o zonă aflată la interferența rutelor comerciale euro-asiatice antice, cu o poziție strategică între vechea Europă și Asia. Mai mult, chinezi privesc Cultura Cucuteni ca pe un apogeu al civilizațiilor preistorice din Europa.
Pe de altă parte, există consistente poziții în rândul cercetătorilor chinezi care susțin că asemănările vizuale de vasele de ceramică aparținând celor două culturii nu sunt atât de pregnante, dimpotrivă, sunt superficiale și înșelătoare, existând suficienți indicatorii culturali în spatele asemănărilor dintre civilizațiile apărute și care au înflorit în epoca de tranziție de la neolitic, la epoca bronzului. (…) ” (vezi AICI)
În vara anului 2025, în etapa finală de pregătire a volumului, proiectul a fost prezentat în cadrul unui eveniment organizat în luna August la Palatul Culturii din Iași, în prezența echipelor de cercetare din România și China.
Întâlnire peste milenii – Culturile Cucuteni și Yangshao, la Beijing
Tot ca parte a proiectului inițiat de partea chineză, în perioada 2019-2024, arheologi români și chinezi au derulat cercetări în situl de la Dobrovăț (Iași), pentru a elucida misterul de peste 7.500 de ani privind similitudinile culturilor Cucuteni (România) și Yangshao (China), aflate la mii de kilometri distanță. Pe baza activităților comune a fost realizat și documentarul TV „Când Yangshao a întâlnit Cucuteni”, produs de Secția de limba română Radio China Internațional – China Media Group (CMG), difuzat de TVR Cultural în luna Februarie 2025. Documentarul a fost dedicat celor 75 de ani de relații diploamtice China-România, marcaí în 2024.
Colaborarea China-România a fost consolidată în anul 2017, în cadrul unei expoziții și conferințe organizate de Institutul Cultural Român din Beijing (vezi AICI), eveniment în care au fost prezentate zeci de copii ale artefactelor aparținând culturilor Cucuteni și Yangshao. În urma cooperării semnate atunci, patru echipe de specialiști din cele două țări au derulat cercetări la Dobrovăț, în anii: 2019, 2023, 2024 și 2025.
