Relaţia România – China, între ambiguităţi şi oportunităţi

În condiţiile în care România întârzie să numească un nou ambasador în China, iar relaţiile de cooperare economică nu sunt unele dintre cele mai fructuoase, Guvernul de la Beijing continuă să considere relaţia cu ţara noastră una de profundă prietenie. Cei care cunosc bine eticheta şi protocolul chinez, înţeleg că pentru prieteni marele popor asiatic este dispus să face aproape orice. Cum înţeleg decidenţii de la Bucureşti această şansă în contextul economic internaţional extrem de dificil, mă abţin să comentez aici. Cert este că, la Beijing, perioada în care România a ajutat consistent la construcţia şi lansarea Chinei în plan internaţional nu este uitată. Însă, cât va funcţiona această nostalgie de “unul singur” în condiţiile în care la nivel diplomatic şi economic România pare să nu înţeleagă nevoia de deschidere spre Est şi echilibrarea politicii spre Vest.

În acest context, China este pregătită să ofere oportunităţi de investiţii şi finanţare pentru proiecte economice dacă România este pregătită să deschidă punţi de comunicare eficiente şi pragmatice. Aceasta este principala concluzie a evenimentului “România – China, masă rotundă în domeniul energiei şi mineritului” desfăşurată, marţi, la Ambasada României din Beijing. Reprezentanţi ai administraţiei centrale de la Bucureşti, ai companiilor energetic şi ai autorităţilor locale din zona minieră din România au discutat cu investitori şi reprezentanţi ai companiilor chineze cu activitate în zona de exploatare a resurselor energetice, căutând oportunităţi de colaborare.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Claudiu Constantin Stafie, a declarat că vizita în China este organizată şi ca urmare a impulsului economic dat la Bucureşti de recenta vizită a liderului Partidului Comunist Chinez, Li Changchung.
În urma primelor discuţii avute la Beijing, “partenerii chinezii sunt interesaţi să facă investiţii în zona mineritului din România, patru mine din Valea Jiului putând fi astfel retehnologizate. Apoi este vorba de construcţia unor temo-centrale, a unor grupuri noi la Rovinari şi Doiceşti, grupuri de 500 şi 250 MGW, de hidrocentrala de la Tarniţa – Lăpuşteşti, unde investiţia este estimată la 1,2 miliarde euro şi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la centrala nuclarară Cernavodă”, ne-a declarat Claudiu Constantin Stafie.
Director general în cadrul Ministerului Comerţului din China, Liu Yingjun, a apreciat că relaţiile economice dintre China şi România se dovoltă foarte bine. În primul rând în domeniul comerţului, chiar dacă acesta a fost afectat de criza economică mondială. Potrivit statisticilor oferite de partea română, investiţiile chineze în România s-au cifrat la peste 200 milioane USD. „România a devenit unul dintre statele din Europa centrală şi de est în care China a investit cel mai mult, datele arătând că firmele chinezeşti au luat în antrepriză afaceri cu o valoare de peste 382 milioane USD”.
De partea cealaltă, autorităţile de la Beijing sunt dispuse să încurajeze firmele din China să investească în România în domeniile energetice şi protecţiei mediului. „În aceeaşi măsură, aşteptăm ca Guvernul şi firmele din România să asigure un mediu propice pentru firmele chinezeşti care doresc să investească şi să demareze colaborări în România”, a spus Liu Yingjun, director general în Ministerul Comerţului din China. Aceasta a mai subliniat faptul că „multe firme puternice din China au discutat cu partenerii români dezvoltarea unor proiecte. Datorită mai multor cauze unele dintre acestea nu s-au bucurat de succes, iar unele sunt încă la început de drum. Cred că atunci când cele două părţi vor acorda atenţia cuvenită problemelor şi dificultăţilor întâlnite, colaborarea economică dintre China şi România cu siguranţă va avea o altă dimensiune”. Liu Yingjun reiterat în cadrul întâlnirii că autorităţile chineze aşteaptă sprijin din partea română şi pentru obţinerea vizelor şi permiselor de muncă pentru chinezi.
Potrivi celor discutate la Beijing, grupul de lucru aflat în subordinea comisiei mixte economice România – China au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte conţinutul Acordului de infrastructură, urmând ca acesta să fie semnat cât mai repede. Acordul va furniza un cadru mai concret pentru colaboarea dintre cele două parţi. Potrivit celor stabilite, până la cea de a 21-a sesiune a lucrărilor Comisiei mixte de cooperare economică România – China, programată la Beijing în luna octombrie, vor fi identificate câteva proiecte pe care firmele din cele două ţări să le dezvolte.
În cadrul vizitei în China, delegaţia română mai are programate întâlniri cu reprezentanţii EXIMBANK China, CHINA DEVELOPMENT BANK, societăţii de asigurare SINOSURE, dar şi cu importante companii energetice. Alături de reprezentantul MECMA sunt prezenţi la Beijing directorii direcţiilor generale pentru Energie, Resurse Minerale, Comerţ şi Relaţii Internaţionale din cadrul ministerului. Din delegaţie mai fac parte prefectul judeţului Hunedoara, primarii oraşelor Petroşani, Lupeni, Vulcan precum şi reprezentanţii companiilor Translectrica, Termoelectrica, Nuclearelectrica, Complexului Energetic Rovinari, Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, ai Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare.

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, România - China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.