Autorităţile şi mediile culturale chineze au fost surprinse zilele trecute de un nou furt care a ştirbit reputaţia Oraşului Interzis din Beijing, considerat un muzeu perfect protejat împotriva hoţilor.
Denumit şi Muzeul Palatului, Oraşul Interzis este înţesat de camere de supraveghere, amplasate în cele mai surprinzătoare locuri, de la stâlpii de iluminat, la nişe, trunchiuri de copac, săli expoziţionale cu sau fără acces pentru public. Investiţiile de milioane de dolari în sistemele de supraveghere au pălit după ce obiecte de artă din patrimoniul naţional chinez au fost furate, securitatea Oraşului Interzis primind o grea lovitură de imagine.
Cum ar putea hoţii să intre cu uşurinţă în ceea ce a fost odată locul cel mai protejat din capitala Chinei? Răspunsurile au vizat calitatea paznicior, vulnerabilitatea noului sistem de securitate, precum şi suma alocată pentru echipamentele de supraveghere.
Furtul a fost sesizat de un curator care a avut în grijă 19 piese de mobilier din lemn, 111 portmonee imperiale în stil occidental şi cutii cosmetice, folosite într-o expoziţie care a fost dechisă pentru perioada 29 aprilie – 27 iunie a.c.
După şase ore de la sesizarea furtului, două dintre piese au fost găsite avariate, lângă un zid din partea Estică a Oraşului Interzis, moment în care a fost sesizată şi dispariţia „Mingii” – un recipient de aur Tiffany, în formă de ou, pentru cosmetice, încrustat cu pietre de olivină şi turcoaz. La 58 de ore de la, B.S. a fost arestat în districtul Fengtai din Beijing, în timp ce se afla la un Internet Cafe. Născut în 1983, B.S. a declarat poliţiei că a furat piesele de arta pentru că avea nevoie de bani.
Potrivit agenţiei oficiale de presă din China, Xinhua, suspectul a fost reperat în timp ce acţiona în muzeu de unul dintre agenţii de securitate ai muzeului, însă a reuşit să fugă în timp ce erau aşteptate forţele de poliţie. Căutat cu zeci de oameni de ordine fără succes, hoţul a reuşit să scape. Mai târziu a fost observată o gaură mare într-un perete ecran din Sala Abstinenţei, unde ara amenajată expoziţia temporară.
Oraşul Interzis din Beijing dispune de un sistem de securitate specială. Pe lângă măsurile obişnuite de securitate, cum ar fi patrulare şi aparatura tehnologică utilizată în muzee, aici activează o forţă specială care foloseşte câini poliţişti. Personalul angajat în patrulare numără 240 de persoane, împărţite pe opt divizii. Aceştia se asigură că în fiecare zi muzeul este complet golit de vizitatori, fiecare spaţiu fiind cercetat de trei ori. Este important de subliniat faptul că Oraşul Interzis atrage zilnic, indiferent de sezon, zeci de mii de turişti, fiind atinse recorduri şi de peste o sută de mii de vizitatori într-o zi. Totul este atent monitorizat cu ajutorul a peste 1.600 alarme anti-furt, 3.700 detectoare de fum şi 400 de camere de supraveghere care funcţionează zi şi noapte.
Furtul de săptămâna trecută este primul din ultimii 20 de ani, iar suspiciunile legate de complicitatea paznicilor sunt îndreptăţile, susţin oficialii muzeului. Aceasta pentru că „evident că aceştia nu au acordat suficientă atenţie expoziţiei temporare”, a declarat Zhang Jie, şef adjunct al compartimentului de design. „Este greu de crezut că cineva ar putea săpa o spărtură aici, fără să fie observat”, privitor la o imagine care a apărut pe internet după producerea incidentului şi care era atribuită locului faptei.
„Furtul este inevitabil, mai ales ca supravegherea noastră este inadecvată, iar gărzile de securitate sunt de o calitate precară”, a declarat Zhang Shuwei, curator al Beijing Arts Museum. „Ştiam că într-o zi se va întâmpla şi asta”.
Echipamentul de supraveghere în Oraşul Interzis se află în plin proces de înnoire, autorităţile chineze alocând 30 milioane yuani (4,62 milioane USD).
Furturile din Oraşul Interzis din din 1959 până azi
La 15 august 1959, opt edicte imperiale de aur, care confereau titluri de nobleţe, cinci cuţite cu mânere şi teci din jad şi aur, şi o monedă veche din aur au fost furate. Atunci, W.Q. de 18 ani, a fost arestat în timp ce încerca să vândă obiectele. A fost condamnat la închisoare pe viaţă.
La 16 aprilie 1962, S.G. de 36 ani a reuşit să fure două tăvi din aur maşiv de 24 kilograme. Prin de serviciul de securitate, S.G. a fost condamnat la moarte.
În februarie 1980, C.Y. de 25 ani a furat un sigiliu Imperial din aur din timpul împăratului Guangxu Qing (1871-1908). Prins înainte de a ieşi din muzeu, C.Y. a fost condamnat la închisoare pe viaţă.
La 24 iunie 1987, H.J. de 22 a încercat şi el să fure acelaşi sigiliul din timpul împăratului Guangxu Qing. H.J. a fost condamnat la moarte.
La 6 iulie 1987, X.D. de 21 de ani a încercat să fure un pumnal folosit de împăratul Qianlong Qing (1711-1799). X.D. a fost condamnat la închisoare pe viaţă.
Ultimul furt, înregistrat la 10 septembrie 1991, a lăsat Oraşul Interzis – Muzeul Palatului fără cinci sigilii. Cazul a rămas nerezolvat până azi.
Sursa: China Daily
