Elena Murariu și Florian Petrescu: Despre patrimoniul național și frumusețea ridurilor istoriei

Aventurieri printre secole, straturi de culoare, var și fum de lumânare, arheologi ai milimetrului și nuanțelor renăscute din cercetare, comparație și încrederea dată de rutina stabilizată în curiozitatea de a trece dincolo, în vremurile aflate mai aproape de credință și tradiție. Aceștia sunt Elena Murariu, iconograf-restaurator, și Dr. Florian Petrescu, arhitect, prezenți în aceste zile în China, la invitația Institutului Cultural Român (ICR) din Beijing.

Expoziția și conferințele cu tema: „Învierea – creație și restaurare”, „Invierea în restaurarea patrimoniului național de pictură murală” au dat consistență simezelor ICR Beijing admirate de zeci de participanți la evenimentele susținute vineri și sâmbătă de doamna Elena Murariu. Dincolo de valoarea istorică și de patrimoniu, mesajul transmis în fața publicului chinez și rezident în capitala Chinei a subliniat perenitatea culturală, religioasă și artistică reprezentată de întâia școală și modelatoare de personalități în spațiul românesc: biserica.

Unul dintre liderii elitei pictorilor murali, iconografi și specialiștii în conservare români contemporani, Elena Murariu a prezentat patru cazuri de studiu în care trecutul a fost redescoperit, valorizat, și așezat mărturie pentru prezent și viitor. Pictura murală de la: Bolnița Bistriței (Secolul XVI-XVIII), Mănăstirea Gura Motrului (XVII-XVIII), Biserica Viorești-Slătioara (XVIII-XIX) și Biserica Fundenii Doamnei (XVII-XVIII), a revelat o parte din valoarea de patrimoniu național din România salvată ca urmare a eforturilor de cercetare și restaurare depuse de echipele de cercetare conduse de domnia sa.

Aidoma pasionaților de arheologie, restauratorii corect așezați în rădăcinile istoriei sunt „copii” dominați de încăpățânarea și pretenția adecvării la realitatea istorică. Ce pentru majoritatea trecătorilor prin biserici și mănăstiri reprezintă o închinare și o cruce în fața unei icoane și a unui perete pictat, pentru un restaurator-iconograf reprezintă precizia dată de patima unui milimetru de culoare, pasiunea de a ajunge la culoare și nuanța extrasă din topirea resurselor naturale de acum sute de ani. Iată de ce, insistența doamnei Murariu pe detalii și comparații poate să genereze unde de șoc vizual, ca o trezire bruscă la realitatea produsă de același om care a creat dar a și distrus frumosul.

„Raportarea la frumos se schimbă în timp, iar ceva ce nu este frumos poate să devină perfect”, spune doamna Murariu (foto), subliniind astfel procesul de transformare înregistrat de-a lungul secolelor inclusiv în arhitectura și pictura murală a bisericilor, în cadrul fenomenului atât de actual astăzi de copiere a occidentului.

„Imitarea occidentului și renunțarea la modelul tradițional: simplu, clar, conectat la imaginarul local, a dus la schimbarea de gust. Rolul nostru este acela de a descoperi ridurile istoriei, iar acolo unde se impune trebuie să ne oprim, să lăsăm un spațiu gol, pentru o continuare a intervențiilor contemporane ar duce la monstruozități, la denaturarea originalului”, a explicat Elena Murariu.

Fără îndoială, pentru publicul larg o exemplificare vizuală a capului de serafim ale cărui aripi au fost eliberate după aproape două sute de ani (foto sus) reprezintă concretul la îndemână, pentru a crede că și azi minunile există, sunt posibile. Iar ele sunt posibile grație omului care îndrăznește să treacă dincolo de efemerul la modă, dincolo de facil, omul ancorat în istorie, în consistența culturală și nivelul profund al definiției simple dar atemporale, care însumează valoarea, caracteristicile și rădăcinile unui popor.

Mesajul adus din România de Elena Murariu și Florian Petrescu este unul legat de nevoia cunoașterii reperelor care constituie structura lăuntrică și memoria unui popor, argument și argumente puternic cercetate, valorizate și promovate în China.

Expoziția „Învierea – creație și restaurare” vernisată la ICR Beijing include 44 de lucrări, între care 24 de icoane realizate în grafică și acuarelă, dar și o selecție de imagini document care prezintă etapele de restaurare derulate în șantierele de conservare a patrimoniului național din România.

Zilele următoare, la sediul organizație internaționale ne-guvernamentale care lucrează pentru conservarea monumentelor și siturilor din întreaga lume – ICOMOS China, Dr. Florian Petrescu va susține conferința cu titlul „Dialoguri pe teme de restaurare”, la care și-au anunțat prezența atașați culturali ai ambasadelor acreditate la Beijing și reprezentanți ai institutelor culturale reprezentate în China.

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, De departe ... România, Înţelege China, Multilateralism ... în doi, Români în China, România, România - China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.