MOTTO: “Completul de judecată apreciază că sunt întrunite exigențele art. 5 par. 1 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la noțiunea de suspiciuni, întrucât nu este necesar ca la momentul arestării, anchetatorii să aibă suficiente probe pentru a aduce o acuzație.” – ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 1035/DL / Şedinţa din cameră de consiliu din data de 29 Septembrie 2026
În cadrul noului dialog purtat cu doamna Oana Eftimie (urmează să fie difuzat astăzi), pe platforma Agora România, pe tema noului dosar politic orchestrat domnului Călin Georgescu, am subliniat că diferența dintre presa și procurorii de azi este minimă.
Presa de azi acuză fără să citească nimic, dar abuzează și se prevalează de formule de genul „ar fi”, „s-ar putea”, „surse credibile”, „surse familiarizate”.
Procurorii de azi și judecătorii se prevalează de aceleași formule, însă ei nu doar că nu aduc probe, dar ei încalcă drepturile la libertate și la un procesc corect.
În aceste condiții, dacă presa știm că este controlată politic, putem afirma că în cazul noului dosar Călin Georgescu procurorii care au cerut și judecătorii care au dispus arestul preventiv sunt controlați politic. Pentru că nici unii, nici alții, nu au prezentat fie și măcar o probă viabilă care să justifice măsurile impuse.
Pe această realitate și în urma lecturării încheierilor penale în urma cărora domnul Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, am conturat 13 idei pentru care afirm că suntem în fața unui dosar politic. Un dosar în care nu există probe directe sau indirecte legate de Călin Georgescu, dosar în care procurorii au stat pe dosar vreme de aproape cinci ani, dosar în care Georgescu apare abia în Februarie 2024 în calitate de pârât.
Toate argumentele personale, în cele ce urmează.
- De ce este un proces politic
- De ce acuzațiile nu sunt probe, ci doar suspiciuni, nici măcar aparențe rezonabile
- De ce organul de anchetă a încălcat toate drepturile și libertățile, inclusiv obligația de reținere (atâta vreme cât ancheta nu este finalizată, iar cei vizați, identificați)
- De ce organul de anchetă este actorul principal în scurgerea de informații nepublice și factorul de discreditare a lui Călin Georgescu
- De ce organul de anchetă nu are absolut nicio probă împotriva lui Călin Georgescu și a cerut reținerea acestuia pentru ca, abia apoi, să caute probe
- De ce magistrații judecători sunt implicați în dosarul și procesul politic intentat lui Călin Georgescu
- Amenințări, inclusiv cu moartea! Lipsa de reacție a autorităților
- Mass-media folosită pentru inflamarea opiniei publice, denaturarea realității și pentru a pune presiune pe judecători
- Dubla măsură confirmată începând cu 21 Septembrie 2026. Autoritățile sunt sursă de dezinformare și cenzură, sunt complice la nerespectarea drepturilor, libertăților și adevărului
- Reacția clasei politice de la București
- Respingerea solicitării de anulare a sechestrului pe casă și conturi
- COINCIDENȚA PEȘCHIR – trimierea în judecată simultan cu arestul preventive, după doi ani
- Secretul victoriei lui Călin Georgescu din 2024 a fost dezvăluit
- CONCLUZIE
De ce este un proces politic
Noul dosar instrumentat de procurorii din România împotriva lui Călin Georgescu are o conotație politică profundă, în ciuda dosarului în care sunt implicate aspecte de ordin financiar.
Prima, cea mai simplă și la îndemână demonstrație este oferită de faptul că din tot grupul inclus în dosar – cinci persoane – doar Călin Georgescu este vizat și linșat public, este portretizat negativ prin scurgerile ilegale din activitatea de cercetare prealabilă.
A doua demonstrație a faptului că este un dosar cu miză politică este oferită de modul în care s-au poziționat președintele și premierul în funcție, alături de liderul celui mai mare partid din Parlamentul României, cu toții direct implicați și beneficiari ai anulării alegerilor prezidențiale din Decembrie 2024. Declarațiile publice formulate de Președintele României au încălcat dreptul la prezumția de nevinovăție și dreptul la demnitate, în condițiile în care nicio instanță de judecată nu a demonstrat și nu a stabilit în mod irevocabil vreo vinovăție.
A treia demonstrație a faptului că ne aflăm în fața unui dosar și a unor acțiuni cu mize politice este subliniată de modul în care au ales să acționeze organele de cercetare și aplicare a legii, fiind preferat spectacolul mediatic, de forță, fiind folosite dotări militare în fața unor civili, pentru a păta imaginea publică a lui Călin Georgescu, pentru a induce în rândul societății sentimentul de temere față de acesta, dar și de frică de apropiere față de acesta. Mai mult, organele de cercetare și de forță au apelat la metode care au provocat represiune nedreaptă, în condițiile în care a fost încălcat secretul legal prevăzut de etapa cercetării și urmăririi penale, fiind oferite presei informații mincinoase și distorsionate care au generat nu doar frică, dar au condus la represiunea nedreaptă a lui Călin Georgescu și a familiei sale.
În al patrulea rând, este vorba de un dosar politic atâta vreme cât organele de cercetare, politicienii și mass-media controlate și subvenționate politic evită să discute despre cei direct implicați în dosar, despre cei care au realizat tranzacții financiare, despre cei care au pretins și primit.
Așa cum au subliniat deja doi judecători de drepturi și libertăți, din nicio probă formulată de procurori nu reiese că domnul Călin Georgescu a cerut sau a primit vreo sumă de bani, că domnul Călin Georgescu a formulat promisiuni care să inducă în eroare vreo persoană. Întreaga acuzație la adresa lui Călin Georgescu este formulată de procurori în urma unor delațiuni, a unor declarații adăugate ulterior la plângerea de înșelăciune inițială. În plângerea inițială, Călin Georgescu nu a fost menționat nici în declarația olografă, nici în fața poliției. Acesta a fost adăugat în urma intervenției unuia dintre cei implicați în tranzacțiile financiare, persoană transformată de procurori din inculpat în martor-denunțător.
În al cincilea rând, este vorba de un dosar cu mize politice, dosar în care Călin Georgescu trebuia umilit public și obligatoriu privat de libertate, în condițiile în care în cele două ședințe de judecată nu a fost respectat cadrul legal de atribuire a dosarului, iar judecătorul care a decis arestul preventiv pentru 30 de zile nu avea competența legală.
Nu în ultimul rând, este vorba de un dosar politic în condițiile în care Călin Georgescu este cea mai apreciată persoană publică din România, este principalul lider de opinie credibil din România, totodată liderul care generează temere în rândul politicienilor care guvernează România. Întreaga putere politică dorește să limiteze aprecierea și încrederea publică de care se bucură de doi ani Călin Georgescu, dar și blocheze o posibilă candidatură a acestuia la vreo înaltă funcție de demnitate publică.
De ce acuzațiile nu sunt probe, ci doar suspiciuni, nici măcar aparențe rezonabile
Din documentele și probele prezentate de organele de cercetare penală, așa cum au susținut doi dintre cei patru judecători de drepturi și libertăți care s-au exprimat în dosar, nu există nicio probă care să demonstreze, nici măcar indirect, că domnul Călin Georgescu a cerut sau a primit bani de la reclamant. Întregul dosar se bazează pe suspiciuni formulate de procurori și pe declarațiile lipsite de probe formulate de reclamant.
După cinci ani de la producerea faptelor, doi judecători au apreciat că nu există elemente concrete care să evidențieze existența unei asocieri cu caracter organizat, nici participația penală distinctă în ceea ce îl privește pe Călin Georgescu.
Tot doi judecători au reținut că, în cuprinsul plângerii penale inițiale, formulată în luna iulie 2022, persoana vătămată i-a indicat în mod clar ca autori ai înșelăciunii pe Rusen Ionel, Arena Massimiliano și funcționarii Băncii Transilvania, fără să menționeze absolut nimic de Călin Georgescu.
Suplimentar, în cadrul a două plângeri sub semnătură (una olografă, alta transcrisă de un polițist), partea vătămată nu face niciodată vorbire de Călin Georgescu, iar când a fost solicitat să explice această situație, a arătat că plângerea i-a fost dictată și verificată anterior de un procuror.
Abia în cadrul unei noi plângeri penale formulate în luna Februarie 2024, partea vătămată a declarat că a fost indus în eroare de un grup de persoane, între care a fost menționat și Călin Georgescu, iar unul dintre făptuitori – Ion Negoescu – a fost transformat de procurori din inculpat în martor și acuzator.
Toate aceste date, precum și absența din probatoriu a vreunui argument care să indice măcar o legătură de cauzalitate între Călin Georgescu și victima înșelată, arată că procurorii și judecătorul care a decis privarea de libertate se bazează exclusiv pe suspiciuni și declarații lipsite de coerență, neexistând nici măcar aparențe rezonabile.
De ce organul de anchetă a încălcat toate drepturile și libertățile, inclusiv obligația de reținere (atâta vreme cât ancheta nu este finalizată, iar cei vizați, identificați)
Evenimentele derulate începând cu dimineața zilei de 21 septembrie 2026, sub coordonarea procurorului Todoran Adrian Petre, constituie o formă gravă de represiune nedreaptă la adresa lui Călin Georgescu și a familiei acestuia, în condițiile în care informații care nu aveau caracter public au ajuns în mass-media înainte ca să fie aduse la cunoștința lui Călin Georgescu, a avocaților și a judecătorilor.
Mai mult, organul de anchetă penală a furnizat mass-media imagini foto-video în timpul derulării acțiunilor de reținere preventivă și de percheziție domiciliară exclusiv în ceea ce îl privește pe Călin Georgescu, deși în dosarul cauzei se aflau și alte persoane.
Tot procurorii au furnizat informații în spațiul public fără a ține cont de lege și de realitatea obiectivă, exagerând gravitatea faptelor, probelor și acțiunilor în derulare. În condițiile în care mandatul de percheziție domiciliară viza documente și materiale pe suport electronic, în cadrul acțiunii au fost căutate arme, droguri și bani, bunuri care nu au fost găsite, dar au ajuns în mass-media și în spațiul public.
Nu în ultimul rând, la ordinul organelor de cercetare, percheziția domiciliară a fost făcută de forțe de ordine înarmate care au ținut captive persoane minore și nonagenare, persoane care nu prezentau niciun pericol public.
De ce organul de anchetă este actorul principal în scurgerea de informații nepublice și factorul de discreditare a lui Călin Georgescu
Organul de cercetare penală, în cazul de față procurorul de caz Todoran Adrian Petre, este principalul responsabil pentru represiunea nedreaptă la care a fost supus Călin Georgescu și familia acestuia, în condițiile în care a fost responsabil pentru păstrarea secretului datelor aflate la dosar pe durata derulării acțiunilor din dimineața și ziua de 21 septembrie 2026. Nimeni, în afară de acesta și de superiorii săi, nu avea acces la informațiile ajunse în spațiul public.
Totuși, reprezentanții Ministerului Public (procurorul de caz) și ai Ministerului de Interne (polițiști și jandarmi) au încălcat obligația de rezervă pentru a discredita imaginea publică a lui Călin Georgescu și pentru a-l supune pe acesta și familia acestuia unei represiuni nedrepte.
O dovadă suplimentară că întregul proces declanșat la data de 21 septembrie 2026 are puternice conotații politice este reprezentată de absența cercetărilor interne în cadrul Ministerului Public și al Ministerului de Interne, care să identifice persoanele implicate în dosar ce au furnizat informații, date și imagini nepublice înainte de prezentarea lui Călin Georgescu în fața judecătorului de drepturi și libertăți.
De ce organul de anchetă nu are absolut nicio probă împotriva lui Călin Georgescu și a cerut reținerea acestuia pentru ca, abia apoi, să caute probe
Cel mai grav aspect al acestui caz este reprezentat de faptul că procurorii au solicitat dispunerea măsurii arestului preventiv pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu pentru a putea desfășura, în bune condiții, urmărirea penală, citez: „în condițiile în care probatoriul urmează să fie concretizat”. De asemenea, procurorii au solicitat privarea de libertate în condițiile în care nu au finalizat cercetările și audierile, iar pe o parte dintre cei implicați nu au reușit nici măcar să îi identifice. Cu toate acestea, au afirmat, citez, că: „cercetarea inculpaților în stare de libertate (…) AR CREA O STARE DE TEMERE ASUPRA PERSOANELOR AUDIATE”, deși chiar judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că procurorii nu au făcut dovada, în ultimii ani, sub nicio formă, că domnul Călin Georgescu a influențat sau a încercat să influențeze mersul anchetei.
Neavând absolut nicio probă, procurorul a cerut privarea de libertate a lui Călin Georgescu exclusiv pentru a justifica o gravitate și o implicare inexistente.
De ce magistrații judecători sunt implicați în dosarul și procesul politic intentat lui Călin Georgescu
Evoluția faptelor și anchetele efectuate de mass-media arată că nu doar magistrații procurori au fost implicați cu rea-intenție în noul dosar în care a fost implicat Călin Georgescu. Dovezile prezentate public arată că judecarea dosarului, inclusiv decizia de arest preventiv pentru 30 de zile, au fost produse la instanțe care nu au respectat repartizarea aleatorie a cauzei, tocmai pentru ca dosarul să ajungă la complete de judecată care să decidă în mod subiectiv.
În mod concret, în dosar s-au pronunțat patru judecători. Doi pentru cercetarea în libertate, doi pentru cercetarea în stare de arest preventiv.
Primul judecător, de la Tribunalul Municipiului București, a dispus continuarea cercetărilor în stare de libertate.
Dintre următorii doi judecători, de la Curtea de Apel București, unul a decis continuarea cercetărilor în stare de libertate, iar celălalt în stare de arest preventiv.
Un al patrulea judecător, intrat în completul de divergență, a dispus în final cercetarea în stare de arest preventiv pentru 30 de zile, judecător care a fost implicat în procesul electoral anulat din decembrie 2024 și totodată suspectat că nu îndeplinea criteriile legale (vechimea în funcția de judecător) pentru a judeca un astfel de dosar.
Nici în această latură a cazului nu au fost declanșate cercetări interne în cadrul Ministerului Public, pentru a se clarifica modalitatea în care a fost repartizat dosarul pentru judecată și dacă a fost respectată legalitatea alegerii judecătorului intrat în completul de divergență, cel care a dispus detenția preventivă pentru 30 de zile.
Amenințări, inclusiv cu moartea! Lipsa de reacție a autorităților
Un aspect extrem de grav observat în ultimii ani vizează amenințările cu care familia Georgescu s-a confruntat, amenințări care au escaladat. De la injurii și amenințări voalate s-a trecut la formule care generează teamă la adresa siguranței personale, aspecte sesizate autorităților și instanțelor de judecată.
În ciuda sesizărilor și probelor prezentate, autoritățile responsabile cu ordinea publică, inclusiv o instanță de judecată, au apreciat că amenințările, intimidările și solicitările de “neutralizare a liderului”, “dacă e cazul represiune dură”, sunt metode normale în democrație prin care “riscul (este) eliminat cu succes”.
Plângerea depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a fost respinsă ca fiind nefondată. Cel care a lansat afirmațiile și a incitat la neutralizare și represiune dură nu a fost deranjat nici măcar cu un avertisment.
Acesta este doar un caz din miile produse după Decembrie 2024 la adresa lui Călin Georgescu și a familiei acestuia, atacuri și incitări la violență în fața cărora reprezentanții statului și autoritățile publice rămân pasive, trădând interesul și complicitatea cu acțiunile și autorii.
Dovada dublei măsuri și ipocriziei este oferită de reacțiile imediate, în forță și de sancțiunile aplicate celor care formulează idei similare la adresa celor aflați la putere în România.
Mass-media folosită pentru inflamarea opiniei publice, denaturarea realității și pentru a pune presiune pe judecători
La fel ca în toate cazurile în care a fost implicat Călin Georgescu după câștigarea turului unu din cadrul alegerilor prezidențiale din noiembrie – decembrie 2024, alegeri anulate fără să fie prezentate probe nici până azi, mass-media a fost folosită de organele de anchetă pentru a denatura realitatea, pentru a inflama opinia publică, dar mai ales pentru a pune presiune pe judecătorii în fața cărora a ajuns dosarul.
Prin grija magistraților Ministerului Public și a organelor de forță ale Ministerului de Interne, prin intermediul mass-media a fost creată o uriașă presiune publică și a fost anulată prezumția de nevinovăție a lui Călin Georgescu.
Așa cum am arătat deja, deși în dosar sunt implicate cinci persoane, absolut totul a fost centrat și direcționat pe imaginea publică a lui Călin Georgescu, etichetat în mod abuziv de către procuror ca fiind liderul unui grup infracțional organizat, grup din care nu a făcut parte și nu s-a demonstrat că a făcut parte.
Prin intermediul și cu complicitatea magistratului procuror și a organelor de forță care au participat la evenimentele din ziua de 21 septembrie 2026, în mass-media au ajuns informații legate de dosar înainte ca acestea să fie prezentate lui Călin Georgescu și judecătorului, imagini de la acțiunile de reținere și percheziție domiciliară, informații mincinoase legate de acuzații și bunurile reținute ca probă în dosar.
Ca notă distinctă, trebuie observat că acuzarea formulată de procurorul DIICOT este conturată și pe baza unor teme preluate din articole de presă, fapt care arată nu doar fragilitatea anchetei judiciare, ci mai ales nivelul în care angajații Ministerului Public își fac datoria, preluând informații din presă fără ca să le verifice și să prezinte veridicitatea acestora.
În aceste condiții este închis cercul vicios al scurgerilor de informații nepublice și manipulări publice, câtă vreme presa produce execuții publice fără să prezinte probe, iar procurorii furnizează presei informații care nu sunt nici publice, probate și demonstrate.
În mod real, absolut nimic din cele reținute în urma percheziției domiciliare nu a demonstrat acuzațiile procurorului, cum niciun document ridicat de procurori nu a demonstrat implicarea lui Călin Georgescu în dosar.
Dubla măsură confirmată începând cu 21 Septembrie 2026. Autoritățile sunt sursă de dezinformare și cenzură, sunt complice la nerespectarea drepturilor, libertăților și adevărului
În noul dosar penal în care a fost implicat Călin Georgescu se observă, din nou, dubla măsură a autorităților statului care acționează în mod abuziv, din dimineața zilei de 21 Septembrie 2026.
Este deja demonstrat că autoritățile statului și organele de cercetare sunt sursa dezinformărilor promovate pe surse în mass-media. Tot autoritățile statului și organele de cercetare asistă pasiv la dezinformare, la nerespectarea drepturilor, libertăților și adevărului.
Mai mult, autoritățile de reglementare și control manifestă un dispreț total pentru corecta informare, tolerând cenzura, informarea prin omisiune și dezinformarea. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) nu a emis nicio solicitare cu privire la nevoia protecției și dreptului la imagine a familiei Georgescu, cu atât mai puțin cu privire la modul ilicit și abuziv în care sunt prezentate informații lipsite de sursă și de adevăr.
În ciuda secretului datelor, dreptului la imagine și justiție corectă, organele de anchetă, reprezentanții statului și liderii politici nu contenesc să furnizeze în mod ilegal informații cu titlu de dezinformare și să se exprime pe un dosar la care în mod normal nu au acces.
Reacția clasei politice de la București
Cea mai puternică dovadă a faptului că noul dosar în care este implicat Călin Georgescu are puternice conotații politice este reprezentată de lipsa de reținere a președintelui în funcție al României – principalul beneficiar al anulării alegerilor prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024 – dar și a liderului celui mai mare partid parlamentar din România, politician vizat de dosare penale.
Președintele în funcție al României are obligația să nu comenteze niciun dosar aflat în faza de cercetare, cu atât mai puțin într-o cauză în care este vizat cel mai puternic oponent al său. Deși se afla în vizită în SUA, președintele în funcție cunoștea date legate de dosar și a exprimat certitudinea că, citez: „Nu are nimic de-a face cu alegerile din 2024.” Deși avea obligația de reținere, președintele în funcție a exprimat frământarea legată de problema alegerilor anulate, demonstrând preocupare pentru comunicarea organelor de cercetare penală.
La rândul lui, liderul celui mai mare partid parlamentar (PSD) are obligația să respecte prezumția de nevinovăție, nu să solicite ca domnul Călin Georgescu să își demonstreze nevinovăția.
Respingerea solicitării de ridicare a sechestrului pe casă și conturi
O altă formă de abuz a statului asupra familiei Georgescu este reprezentată de menținerea sechestrului pe casă și conturile bancare, abuz reconfirmat prin respingerea solicitării de ridicare a sechestrului.
În condițiile în care imobilul este deținut în comun de Călin și Cristela Georgescu, sechestrul nu poate fi pus decât pe jumătatea deținută de domnul Georgescu.
Cu privire la conturile bancare, câtă vreme nu a fost stabilită o vinovăție, ci au fost formulate doar prezumții, autoritățile statului au dispus limitarea drepturilor la viață ale membrilor familiei Georgescu. Conturile bancare blocate reprezintă sursa de viață a celorlalți patru membri ai familiei, prin această decizie Ministerul Public apelând la represiune nedreaptă împotriva unor persoane nevinovate.
Patru coincidențe, simultan cu arestul preventiv, după doi ani
Mărgelele pe lanțul coincidențelor sunt în creștere odată ce organele de anchetă, justiția și puterea politică sunt în imposibilitatea de a prezenta un răspuns argumentat pentru modul în care au acționat începând cu data de 21 Septembrie 2026 împotriva lui Călin Georgescu.
Prima coincidență. La aproape doi ani de la alegerile din Decembrie 2024, autoritățile române au transmis Comisiei Europene o serie de informații declarate confidențiale din cadrul investigației privind rolul pe care l-a jucat TikTok în alegerile prezidențiale anulate. Informația anunțată de un purtător al Comisiei Europene, nu de autoritățile de la București, arată o suprapunere perfectă peste noul dosar în care a fost introdus Călin Georgescu.
A doua coincidență. Tot după aproape doi ani de la alegerile anulate, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a trimis în judecată pe Bogdan Peșchir, în stare de libertate, sub acuzația de corupere a alegătorilor în formă continuată. În acest caz nu au fost utilizate fonduri publice.
A treia coincidență. După aproape doi ani de la alegerile anulate, autoritățile statului nu au demarat o anchetă cu privire la modul în care au fost cheltuite zeci de milioane de lei din subvenția publică pentru manipularea rețelelor sociale, deși este de notorietate „Afacerea Kensington” în care a fost implicat PNL. Compania Kensington este suspectată că, la cererea PNL, a finanțat indirect promovarea pe TikTok a candidatului Călin Georgescu, în campania prezidențială. După anularea alegerilor prezidențiale din Decembrie 2024 și declanșarea scandalului politic, compania a fost oficial dizolvată, fără ca autoritățile statului să manifeste interes pentru modul în care au fost cheltuiți banii publici, nici cu privire la cei care au fost implicați în această afacere. Repet, aici au fost utilizate fonduri publice.
A patra coincidență. La mai bine de un an și jumătate de la reluarea alegerilor, rămân la secret finanțatorii care au asigurat campania electorală a noului președinte al României. Zeci de milioane de lei decontate din fonduri publice nu trezesc interes din partea autorităților și al instituțiilor publice, cum nu suscită interes nici pentru clasa politică din România. Insist, aici vorbim de fonduri publice.
Secretul victoriei lui Călin Georgescu din 2024 a fost dezvăluit
Secretul manipulării alegerilor prezidențiale din 2024 de către Călin Georgescu este dezvăluit în ultimele săptămâni de promovarea și rostogolirea mesajelor de susținere pentru Călin Georgescu, în România și întreaga lume.
Aceste mesaje și campaniile declanșate în stradă și pe rețelele sociale nu sunt derulate pe bani.
În spatele celor care vorbesc, a celor care îl susțin pe Călin Georgescu, a celor care protestează împotriva acțiunilor și arestului preventiv abuziv, nu sunt rușii, nu sunt boții, nu sunt nici totiboții.
Toți cei care vorbesc și protestează sunt oameni liberi, care gândesc liber, care solicită adevăr, dreptate și demnitate din partea autorităților, politicienilor și liderilor României.
La fel ca în Decembrie 2024, românii cer să fie tratați cu respect, sătui să fie vânduți, umiliți, jigniți de o clasă în care proliferează politicienii corupți, dependenți de deciziile externe, nu de poporul român și interesele României.
CONCLUZIE
Fără nicio dovadă, exclusiv pe baza unor declarații ale unei persoane fizice, un procuror a solicitat reținerea și percheziția lui Călin Georgescu.
În lipsa probelor, din patru judecători, doi au dispus continuarea cercetărilor în stare de libertate, doi au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.
În absența oricăror dovezi și a respectării drepturilor elementare la viață privată, au fost produse acte de represiune la adresa lui Călin Georgescu și a familiei acestuia, inclusiv a doi minori.
O dovadă suplimentară a represiunii la care sunt supuși Călin Georgescu și familia acestuia este reprezentată și de dispozițiile reprezentantului Ministerului Public care privesc punerea sub sechestru a casei în care locuiește întreaga familie Georgescu, dar și blocarea conturilor bancare în care se găsesc banii familiei Georgescu, bani din care este asigurată viața de zi cu zi a familiei.
Pentru toate cele prezentate, reafirm că noul dosar în care a fost implicat și reținut Călin Georgescu este unul eminamente politic, domnul Georgescu fiind principalul obstacol în evoluția clasei politice din România, un obstacol atât pentru președintele în funcție, cât și pentru principalele partide de guvernare și parlamentare.
