Leagănul diplomaţiei chineze, la 70 de ani

Universitatea de Limbi Străine (ULS) din Beijing se pregăteşte să îşi exindă activitatea de predare cu limbi mai puţin utilizate, astfel că până în anul 2020 va ajunge de la 48 în prezent la 89 de limbi, a declarat Chen Yulu (foto), preşedintele Universităţii.
Ţinta iniţială este de a ajunge la un număr de 73 dintre aceste limbi străine predate, până la sfârşitul anului 2015. Deşi universitate are cel mai mare număr de cursuri de limbi străine din China, încă se află în urma unor instituţii similar din alte ţări, a declarat Chen, a cărui universitate sărbătoreşte 70 de ani de la înfiinţare, la 24 septembrie.
Potrivit cercetărilor efectuate de ULS, universităţile din ţările de forţă politică şi economică au cursuri care acoperă o medie de 100 de limbi mai puţin frecvent predate. În SUA, de exemplu, sunt acoperite 270 din aceste limbi, susţine Chen care argumentează necesitatea dezvoltării domeniilor lingvistice prin faptul că „în ultimii ani, întreprinderi chineze nu şi-au extins proiectele în străinătate pentru că nu au găsit angajaţi care să poată vorbi limbi străine, să cunoască cultura, regulile de business sau legile din acele ţări”. Faptul că unele instituţii de presă chineze deţinute de stat aplică strategia „go – out”, creştere numărul de jurnalişti chinezi aflaţi în străinătate. „Acest lucru va creşte, de asemenea, cererea pentru limbile străine şi încercăm să ne adapătăm cursurile la cererea de pe piaţa forţei de muncă”. Studenţii care studiază la universitate ar putea petrece un semestru în străinătate, beneficiind de burse din partea Ministerului Educaţiei şi Consiliul Bursei din China.
Pe parcursul ultimelor şapte decenii, ULS a angajat mai mult de 4.000 de experţi străini, cu ajutorul Administraţiei de Stat pentru Afacerile Experţilor Străini, pentru a sprijini procedul educaţional. Pentru a instrui cât mai mulţi profesori chinezi, universitatea atrage, de asemenea, elevii care au absolvit cursuri în limba engleză, care au studiat în străinătate timp de trei ani şi care apoi urmează grade doctorale în cadrul relaţiilor internaţionale. Aceşti absolvenţi pot preda ulterior la universitate.
„Număr tot mai mare de studenţi care studiază limbile mai puţin frecvent preferă să devină angajaţi ai întreprinderilor, mai degrabă decât să devină funcţionari publici”, susţine Zhao Gang, decan al Şcolii Universitare de Limbi Europene şi Cultură. „Noi oferim studenţilor cursuri de gradul doi în economie, drept şi relaţii internaţionale, astfel încât aceştia să poată fi competitive”. Zhao a menţionat că 90% dintre profesorii străini de la universitate au diplome de doctorat şi experienţă de predare în străinătate. „Reputaţia universităţii atrage, de la an la an, un număr tot mai mare de studenţi din străinătate, care vorbesc limbi cu o circulaţie restrânsă, pentru a învăţa limba chineză”, a mai spus el.
Fondată în anul 1941, universitatea a fost prima instituţie din Noua Chină specializat în limbi străine. Aceasta a fost denumitp iniţial Şcoala pentru Limbi Străine Yan’an, fiind o componentă a Unităţii de limbă rusă a celei de a treia ramuri Colegiului Militar şi Politic al Poporului Chinez anti-japonez. Colegiul a devenit principal bază de formare a limbilor străine din China, în prezent fiind o universitate cheie a cadrul Ministerului Educaţiei.
Denumită şi „leagănul diplomaţiei”, ULS din Beijing a cursat peste 400 de absolvenţi care ulterior au devenit ambasadori ai Chinei.
Sursa: China Daily