Moldova, o răsfăţată a Uniunii Europene?

Încă de la început, Moldova s-a afirmat ca fruntaş al programului de Parteneriat Estic al Uniunii Europene. Potrivit aprecierilor ministrului polonez de Afaceri Externe Radoslaw Sikorski, ”dintre toate ţările participante la programul de Parteneriat Estic (care include şi Ucraina, Belarus, Azerbaijan, Armenia și Georgia), Moldova a făcut cel mai mare progres în eforturile sale de apropiere de Uniunea Europeană” . În laudele aduse guvernului de la Chişinău, domnul Sikorski se complimenta de fapt pe sine însuşi, căci, împreună cu colegul său suedez Carl Bildt, a vizitat Chişinăul acum un an, în decembrie 2010, având o misiune dificilă: aceea de a convinge elita politică din Moldova să adopte un curs pro-vestic. Oferta polonezo-suedeză s-a dovedit a fi mult mai atractivă decât cea rusească, astfel încât nou-creatul cabinet de coaliţie a decis să-şi joace cărţile pe integrarea europeană. Prezența la masa diplomației europeane, şi a lumii, s-a făcut treptat. Următorul pas al Poloniei, prin Radoslaw Sikorski, a fost acela de a facilita accesul politicienilor moldoveni la politicile de nivel mondial.
Mai 2011, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, poartă convorbiri la Varşovia cu preşedintele american Barack Obama, la final creându-se un grup de lucru polonezo-american, care să sprijine schimbările democratice de la Chişinău. În fine, tot în mai, parlamentul polonez a votat crearea unei adunări parlamentare polono-moldoveneşti, în scopul „promovării şi consolidării”, prieteniei şi cooperării dintre cele două ţări. „Iată cum Moldova a devenit o răsfăţată a Uniunii Europene”, sublinia Maria Przelomiec, expert în afaceri externe şi realizatoare a programului de televiziune Wschod (Estul), adăugând că din punct de vedere al executivului de la Bruxelles, micul tărâm dintre est şi vest este un partener perfect.
Textul integral pe PRESSEUROPE.EU