China intră în Anul Dragonului – Festivalul de Primăvară!

Text apărut şi pe Jurnalul Naţional

În China au început deja, cu mai bine de şase ore înainte de miezul nopţii, petrecerile de Anul Nou, evenimente care se petrec în familie, potrivit tradiţiei. Denumit şi Festivalul de Primăvară, Anul Nou chinezesc este sărbătorit timp de două săptămâni, fiecare zi având o semnificaţie aparte.
Însă, dincolo de bucuria revederii în familie, de cadouri şi mâncărurile speciale din care nu lipsesc colţunaşii, chinezii apreciează în mod deosebit să lanseze petarde. Deja de câteva zile au început să fie auzite zgomotele petardelor care vor creşte în intensitate astăzi, spre miezul nopţii, când întreaga Chină va deveni un infern coborât pe Pământ pentru a face loc noului an. Prin zgomotul greu de imaginat pentru cei care nu sunt aici, chinezii sunt convinşi că vor alunga răul pentru a primi cu bucurie noul an.

FESTIVALUL DE PRIMĂVARĂ

Anul Nou Chinezesc este cunoscut sub numele de „Sărbătoarea Primăverii”, pentru că porneşte de la începutul primăverii. Sărbătoarea este atât de veche încât nu se mai ştie când a fost celebrată pentru prima dată. Există destul de multe surse şi explicaţii, toate având un numitor comun: „Nian„, care în limba chineză înseamnă „an” şi care a fost iniţial numele unui monstru care făcea prăpăd printre oameni la finalul iernii.
Una dintre legende spune ca fiara Nian avea o gură atât de mare încât făcea să dispară o mulţime de oameni dintr-o singură înghiţitură. De aceea, oamenii erau foarte speriaţi. Tot căutând soluţii pentru a scăpa de monstru, într-o zi, un bătrân s-a oferit să îl supună pe Nian.
Bătrânul l-a găsit pe monstru şi a început să-i vorbească. „Am auzit că eşti capabil să înghiţi alte animale de pradă în locul oamenilor, care nu se numără printre adversarii tăi. Eşti capabil cu adevărat să faci asta?” Provocat, de atunci, monstrul Nian a început să mănânce numai animale de pradă şi mai ales pe cele care deranjau gospodăriile oamenilor, furându-le animalele domestice. Acum, că Nian nu îi mai deranja, oamenii au început să se bucure de viaţa lor paşnică. Înainte de a pleca, bătrânul le-a mai spus oamenilor să pună, la sfârşitul fiecărui an, pe ferestrele şi uşile caselor, decoraţiuni din hârtie roşie, pentru a-l speria pe Nian în cazul în care ar vrea să se mai întoarcă vreodată, pentru că de culoarea roşie se temea cel mai mult. După această ispravă, bătrânul a dispărut fără urmă. Mai târziu, oamenii aveau să înţeleagă că el era un zeu nemuritor.
De atunci, tradiţia de a-l speria pe Nian s-a transmis din generaţie în generaţie. Termenul „Guo Nian”, care poate însemna „trecerea lui Nian” a devenit peste timp „Sărbătoarea Anului Nou”.

DOUĂ SĂPTĂMÂNI DE SĂRBĂTOARE

În prima zi a Anului Nou chinezesc mulţi oameni se abţin să consume carne, deoarece se crede că acest lucru va asigura o viaţă lungă şi fericită, fapt care este apreciat de zeii cerului şi pământului.
În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în specială câinii, primesc mâncare suplimentar, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naştere a tuturor câinilor.
Treia şi a patra zi sunt rezervate pentru întărirea relaţiilor de familie. Fii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor fie că sunt de botez sau de cununie.
Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi oamenii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. “Po Wu” poate fi tradus şi prin “răul alungat în a cincia zi”, eveniment produs de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.
Din ziua a şasea până în a zecea, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc şi sănătate.
A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei care sunt simbolul longevităţii dar şi peşte crud, ca simbol al succesului.
În a opta zi oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul cerului.
A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad.
Din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.
În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre 14 şi 15.
Anul Nou Chinezesc începe cu Luna Nouă, în prima zi a noului an şi se termină pe lună plină, 15 zile mai târziu. La 15 zile după anul nou este organizat Festivalul Lanternelor (元宵节), care este sărbătorit pe timp de noapte, când copiii se plimbă cu felinare în cadrul unei parade. Calendarul chinezesc se bazează pe o combinaţie de cicluri ale Lunii şi Pământului. Ciclul lunar este de aproximativ 29.5 zile. În scopul de a-l potrivi cu calendarul solar, chinezii inserează o luna în plus o dată la şapte ani. Acest lucru este la fel ca adăugarea unei zile în plus în calendarul anului bisect. Acesta este motivul pentru care, conform calendarului solar, Anul Nou chinezesc cade la o dată diferită, în fiecare an.

ANUL DRAGONULUI

Anul Dragonului de Apă, care începe pe 23 ianuarie 2012 şi se termină pe 9 februarie 2013. Dragonul este un animal justiţiar, care poate aduce penalizare pentru sine însuşi. Aceasta înseamnă că anii Dragon reprezintă ani potenţial dificili pentru oamenii născuţi în ani de Dragon. O asemenea pedeapsă poate fi un pericol ascuns, poate cauza dizarmonie, griji şi iritaţie sau o boală ascunsă. Persoanelor născute în anul Dragonului de Apă le este recomandat să poarte un pandantiv cu Cocoş sau măcar o amuletă cu acest simbol asupra lor, pentru a minimiza influenţa unei asemenea pedepse în acest an.
Dragonul este o creatură de mit şi legendă, un simbol al norocului şi semn al puterii intense. În Orient, Dragonul este considerat ca o fiară divină. În filozofia din Est se spune că Dragonul este un eliberator al norocului şi un maestru de autoritate. Prin urmare, acei oameni născuţi în anii Dragonului trebuie să fie onoraţi şi respectaţi.
Caracterul chinezesc pentru „apă Yang”, reprezentând un ocean puternic, poate simboliza, de asemenea: entuziasm puternic, energie, curaj, dar şi o persoană puţin impulsivă uneori. După liniştea din anul Iepurelui (2011), anul Dragonului de Apă va părea plin de energie, iniţiativă, dorinţă de afirmare şi reorganizare a tuturor activităţilor. Un nou început va avea loc în anul 2012, anul conferind: curaj, iniţiativă, optimism şi asumarea riscurilor personale. Se anunţă un an plin şi de proiecte ambiţioase, care nu se vor finaliza, însă, aşa cum se prevede iniţial, pentru că abia în 2013, în anul Şarpelui, se vor concretiza ideile şi proiectele din 2012.
Chinezii consideră că Anul Dragonului de Apă este un an benefic, totuşi, pentru oamenii care intenţionează să se căsătorească, să aibă copii sau să înceapă o afacere, pentru că anul tinde să aducă noroc şi fericire. Afacerile ar trebui să meargă bine acum, iar oamenii vor face bani mai uşor decât în alţi ani. Privind la modul general, anul va fi un moment deosebit de bun pentru mulţi oameni, dar e nevoie de prudenţă, deoarece succesele şi eşecurile vor fi adesea amplificate pe toată perioada lui.