EU – CHINA | Un summit stânjenitor despre arme şi comerţ

Sursa: PRESSEUROPE.RO
„Un summit al nesemnificativului”, titrează Handelsblatt în urma summitului UE-China care s-a desfăşurat pe 20 septembrie la Bruxelles. Întâlnirea delegaţilor care reprezintă economiile aflate pe primul şi pe cel de-al treilea loc în clasamentul modial ar trebui să fie une importantă, dar se va încheia fără niciun rezultat semnificativ, scrie cotidianul din Düsseldorf. După 15 ani de certuri pe aceleaşi teme – primul summit a fost organizat în 1998 – China este din ce în ce mai nemulţumită de „incapacitatea totală de a acţiona a UE. Van Rompuy pur şi simplu nu are nimic de spus”.
Unul dintre punctele de blocaj este înterzicerea de către UE a vânzărilor de arme către China, impusă în urma masacrului din Piaţa Tiananmen din 1989. EUobserver relatează că Wen Jiabao a cerut făţiş Uniunii Europene să abandoneze această măsură, abordând subiectul chiar în discursul de deschidere, adresându-se preşedintelui UE, Herman Van Rompuy şi al CE, Jose Manuel Barroso: trebuie să fiu sincer cu voi când va spun asta – referitor la problema ridicării embargoului asupra armelor impus Chinei şi recunoaşterea statutului Chinei ca economie de piaţă cu drepturi depline. Am muncit din greu timp de 10 ani [pentru aceasta], dar concluzia a fost evazivă. Regret profund acest lucru. Sper şi am convingerea că UE va profita de ocazie şi va lua iniţiativele corecte cât mai curând pentru a rezolva această problemă.
Site-ul de informaţii de la Bruxelles face remarcat, totuşi, că embargoul a fost încălcat, în practică: ţările UE au acordat licenţe de export pentru echipamente de apărare destinate Chinei în valoare de aproape 218 milioane de euro. Conform documentelor UE, principalul beneficiu îi revine Franţei şi Marii Britanii pentru piese de aeronave şi de vehicule de sol, echipamente electronice, misile şi peste 13 milioane de euro de “agenţi toxici chimici sau biologici, ‘agenţi pentru controlul revoltelor’, materiale radioactive.
China Daily relatează că premierul Wen face presiuni pentru un tratat de investiţii european care să asigure „un mediu favorabil pentru întreprinderi din punct de vedere juridic şi al politicilor de investiţii”. În contextul dificultăţilor economice pe care le traversează Europa, ziarul controlat de stat scrie: UE este principalul partener comercial al Chinei, în timp ce China este cel de-al doilea partener comercial al blocului [grupul de naţiuni europene] şi cea mai importantă sursă de importuri a acestuia. Schimburile comerciale au atins 435,5 miliarde de euro în 2011 şi investiţiile anuale chineze în Europa au crescut anul trecut cu 94,5%, până la 3,42 de miliarde de euro. Şi totuşi, schimburile de afaceri au fost afectate de asemenea de criza europeană a datoriilor interne, având în vedere faptul că exporturile Chinei spre Europa au scăzut cu 12,7% în august faţă de anul precedent, pentru cea de-a treia lună consecutivă.
Handelsblatt subliniază totuşi că Beijing bate şi la alte uşi în Europa, şi în primul rând la cea a Germaniei, din moment ce Berlin este unul din principalii inverstitori şi cel care este dispus să împărtăşească secrete tehnologice: în cercurile diplomatice de la Beijing se spune că liderii chinezi ar prefera ca germanii să fie la conducerea UE. Drept pentru care, lipsa de încredere în celelalte 26 de state membre este din ce în ce mai mare: se străduieşte oare Germania să obţină avantaje în relaţiile sale cu China, acordând mai puţină atenţie drepturilor omului şi, în schimb, investind cu atât mai mult?