UE-CHINA | Comerţ: Bruxelles îşi arată dinţii … de porţelan

PRESSEUROPE.EU
„În numele protejării pieţei unice, Comisia Europeană a decis […] să aplice drepturi vamale cuprinse între 17,6% şi 58,8% în cazul a 55 de articole de porţelan şi ceramică importate din China”, relatează publicaţia Les Echos.
Cotidianul economic precizează că „Bruxelles a iniţiat această procedură ca urmare a unei plângeri a producătorilor europeni depusă pe 31 ianuarie 2012”, subliniind că măsura “este provizorie: în luna mai 2013, după noi analize şi dacă situaţia de dumping se va confirma, Comisia Europeană le va cere statelor membre să se pronunţe prin vot asupra menţinerii sau nu a acestor penalităţi timp de cinci ani”.
„Putem vorbi despre o decizie „importantă şi curajoasă”?”, aşa cum au apreciat doi miniştri francezi, se întreabă cotidianul parizian într-un editorial: „Această decizie nu are nimic excepţional. De altfel, Comisia Europeană a luat decizii similare de curând. Executivul UE a iniţiat două anchete privind panourile solare, un segment industrial care are efecte importante asupra deficitului bugetar al Europei în relaţiile comerciale cu China (importuri de peste 20 de miliarde de euro anul trecut). Comisia Europeană intenţionează să mai lanseze o altă anchetă într-un domeniu mai sensibil şi simbolic, cel al echipamentelor pentru telecomunicaţii. În China, autorităţile şi presa încep să manifeste o stare de iritare în legătură cu înăsprirea reglementărilor europene, ceea ce nu este neapărat un semn rău.
Această nouă atitudine a Executivului de la Bruxelles nu este un efect al crizei economice din Europa, ci mai degrabă unul al succesului economic al Chinei. Pentru a menţine un nivel ridicat al creşterii economice, guvernele statelor europene au tolerat prosperitatea unor practici contrare reglementărilor comerciale internaţionale, precum nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală, subvenţiile acordate de către colectivităţi locale sau dumpingul. Dat fiind că cea mai populată ţară din lume nu mai este o naţiune săracă, una care să necesite facilităţi speciale, este logic ca principalul său partener comercial, Uniunea Europeană, trebuie să intervină de la caz la caz, acolo unde limitele au fost depăşite, şi să aplice reglementările stricte stabilite de Organizaţia Mondială a Comerţului. Dar ar fi iluzoriu să credem că drepturile vamale aplicate sporadic vor salva industria europeană”. (…)