De o vreme, cele mai bune soluții, demonstrate ca fiind necesare și utile, devin, rând pe rând, derizorii pentru cei care decid în numele nostru, al europenilor. Nevoia de imprimare a propriei amprente în decizii care să lasă urme nefaste se manifestă cu o ambiție distructivă. La o astfel de situație asistăm în aceste zile, când una dintre cele mai importante surse de informare europeană pe zona comunicării la nivelul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, PRESSEUROP, riscă să fie închisă. Explicația nu are la bază argumente de ordin bugetar, ci o chestiune de principiu, tot mai des întâlnită în politica europeană: dezinteresul și disprețul pentru comunicarea deschisă, independentă, pentru voința cetățenilor europeni.
În câteva cuvinte, existența portalului și proiectului PRESSEUROP se află în mâna comisarului european pentru Justiție, Viviane Reding. Un comisar european care nu ține cont sau se teme de forța de penetrare a proiectului care a ajuns, după patru ani de eforturi, să aibă peste 600.000 de vizitatori unici lunar, cititori în 10 limbi europene, asigurând acces la informație pentru 85% dintre cetățenii Uniunii.
Firește, ambițiile de comunicare ale actualei Comisii conduse de Barosso au în vedere cu precădere viitoarele alegeri europene, care se anunță deloc dificile, în fața valului naționalist, manifestat la nivelul multor state membre cu precădere în țările de forță precum Marea Britanie, Germania sau Franța. Prin urmare, una dintre motivațiile care ar putea sta la baza acestei decizii, încă neexplicate oficial, ar putea fi lipsirea contribuabililor europeni de o sursă de informare rapidă, urgentă, serioasă și directă, care oglindește imaginea Uniunii Europene așa cum se vede din fiecare stat membru.
Ca fost cetățean al unui stat comunist, opțiunea închiderii PRESSEUROP îmi aduce aminte de tăierile și cartelizarea produselor de bază, care până într-o zi se aflau la discreție, iar din ziua următoare au dispărut subit. Acestea continuau să fie produse, se procesau, se depozitau, dar nu se mai aflau pe rafturi. Majoritatea luau calea exportului spre alte țări, multe dintre ele occidentale, unde liderii erau conștienți de sărăcia și demența din țările comuniste. Ce conta atunci, ca și acum, era doar ambiția liderilor de a-și impune punctele de vedere, dincolo de voința și nevoile oamenilor, interese aflate în agende ascunse care determină decizii greu de înțeles.
Ce se întâmplă cu proiectul PRESSEUROP poate fi asimilat cu o cenzură de timp soft, în care argumente de ordin bugetar sunt prezentate lapidar și niciodată la masa discuțiilor bazate pe argumente solide. Nici vocea preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, care regretă faptul că actuala Comisie nu a reînnoit contractul cu PRESSEUROP, nu contează. La fel cum cele peste 12.400 de semnături și suțineri ale petiției on line nu par să atragă atenția cuvenită celor care decid soarta unei instituții media de nivel european.
Semnează petiția on line AICI
Așa cum stau lucrurile, ne aflăm în ultima săptămână a celei mai importante surse de informare europeană – PRESSEUROP, sortită să se închidă înaintea Crăciunului, la data de 20 decembrie.
Deși nu mai sunt demult copii cei care muncesc pentru existența PRESSEUROP, la fel ca toți cititorii, nu cred că cer prea mult dacă în lista de cadouri a lui Moș Crăciun european din acest an voi trece iluminarea celor care pot decide continuarea proiectului. Măcar pentru că PRESSEUROP este un cadou pe care sute de mii oameni îl primesc zilnic în căsuțele electronice fiind ținuți la curent cu privire la evenimentele importante din fiecare stat membru al Uniunii Europene.
