Iohannis a semnat pentru UE cu mai multe viteze!

Roma UE 60 ani semnaturi rosuCă așa este ne arată în clar paragraful 4 al Declarației de la Roma: „Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă.” Dacă președintele Klaus Iohannis avea de ales în această „afacere”, similar celorlalți semnatari din estul Europei, răspunsul este: NU!

Azi, Uniunea Europeană marchează 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, pentru ca tot azi să fie marcată schimbarea paradigmei europene: sub aceeași titulatură, apare Uniunea cu mai multe „viteze” sau „cercuri concentrice”, în ciuda declarațiilor oficiale care ascund acestă realitate sub declarații mai puțin directe și explicite.

În paragraful patru al Declarației de la Roma, așa cum deja a fost anunțat în urma discuțiilor derulate la Paris, la începutul acestei luni (la care au participat liderii Franței, Germaniei și Italiei), este confirmată viitoarea arhitectură a Uniunii Europene cu mai multe viteze.

Tratatul de la Roma EN 2 mic“Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă.” – Declarația de la Roma, 25 martie 2017

Formularea „cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar” clarifică sensul VITEZELOR DIFERITE în care țările uniunii vor continua să fie împreună, sens mascat prin declarații și comparații fără acoperire făcute de președintele Klaus Iohannis, care a semnat Declaratia de la Roma 2017 în numele României.

“Vitezele UE” sau despre aprofundarea izolării țărilor estice

Redau pasajele în care președintele Iohannis a vorbit despre opțiunea UE cu mai multe viteze, imediat după evenimentul de sâmbătă de la Roma.

Iohannis Roma UE 60 ani 1FOTO: consilium.europa.eu, presidency.ro

Domnule Președinte, în declarația finală, se găsește și următorul paragraf: „Vom acționa împreună în ritmuri și cu intensitate diferită acolo unde este necesar”. Puteți să explicați acest paragraf? Pentru că el seamănă cumva cu celebra sintagmă „Europa cu mai multe viteze”, căreia și România i s-a opus.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, ne-am opus și pot să remarc, cum am făcut și în text, ne-am opus cu succes, fiindcă ați constatat cu toții, până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma „Europa cu două viteze” sau „Europa cu mai multe viteze” sau „Europa cercurilor concentrice”. Pasajul la care vă referiți este în perfectă consonanță cu tratativele, deci reflectă situația de acum a Uniunii și este ceea ce am descris eu mai devreme, în scurta mea prezentare, cu sintagma „colaborare consolidată”. S-a dovedit că este din când în când cazul de proiecte unde nu toată lumea vrea să intre de la început. Ca să vă dau două exemple, Zona Euro. Nu toată lumea este în Zona Euro, dar asta nu înseamnă că Europa funcționează cu două viteze monetare. Toți se angajează și s-au angajat când au aderat la Uniune, să devină, la momentul potrivit, și membri în Zona Euro, cu ceva excepții care s-au făcut la început, cu așa-numitele opt out-uri, adică opțiunea de a nu fi. De exemplu, Marea Britanie a avut un așa-numit opt out pe euro, acum are un opt out de tot, din nefericire, trebuie să spun. Un alt proiect este cel pe care l-am co-inițiat și noi, România, proiectul cu procuror european și aici, deocamdată, din 27 și-au arătat interesul imediat 19. Deci avem, iată, un nou proiect, unde 19 state membre intră de la început, ceilalți mai evaluează și dacă doresc – nota bene, dacă doresc – vor avea tot timpul ușa deschisă să vină în acest proiect. Cred că s-a înțeles destul de bine deja după aceste discuţii care au fost preliminare, nu se poate merge pe ideea Europei cu mai multe viteze. Pur și simplu nu este posibil. Ne-am întoarce în timp și nu-și dorește absolut nimeni să facem în Uniune pași înapoi. Noi vrem să facem pași înainte. Toți vor o Uniune mai puternică, o Uniune care face față mai bine crizelor, în definitiv o Uniune care răspunde solicitărilor cetățenilor europeni. Mulțumesc!
(…)
Cum am reușit? Poate am avut o zi bună. Nu, am prezentat din punctul meu de vedere pericolele unei Europe cu două viteze, unde pericolul cel mai mare pe care-l văd este revenirea la geometria Cortinei de Fier, care ar fi mortală pentru Uniune, fiindcă, dacă acceptăm conceptul – încă o dată, dacă am accepta – a ieșit din discurs, dar că să vă răspund la întrebare, dacă am fi acceptat Europa cu două viteze, mai devreme sau mai târziu, viteza a doua ar fi fost în Est, și atunci cu siguranță ar fi revenit niște temeri profunde ale est-europenilor, temerea de a fi lăsați în urmă. Cum în Vest, cu certitudine, încet, dar sigur, foarte mulți europeni se tem că le ia cineva locurile de muncă, că vine cineva și îi împinge la ei în țară deoparte. Or nici una, nici alta nu au voie să se întâmple și nu avem voie să lăsăm Uniunea să ajungă într-o stare în care europenii, în loc să fie optimiști și încrezători în proiectul lor, să înceapă să se teamă de proiectul european și, sigur, am adus mai multe argumente. Și alții au avut argumente care, recunosc, au venit în sprijinul expunerii mele și, din fericire, cu toții, împreună, am reușit să găsim exprimări mai bune. Mulțumesc! (Declarațiile integral AICI)

Vitezele UE_dantomozeiROSunt zece ani de când România este membră a Uniunii Europene, perioadă în care dincolo de orgolii și motive de mândrie, trebuie înțeles și acceptat că distanțele, decalajele, au fost recuperate în mică măsură. Principala vină o poartă clasa politică, guvernările și președinții care s-au succedat la București, structuri care au avut ca principal obiectiv menținerea privilegiilor efemere, nicidecum prezentul și viitorul țării.

Uniunea Europeană, dincolo de imagine și propagandă, este un joc pe modelul Monopoly, în care dacă ești slab, ajungi un cerșetor al noilor vremuri în care ai asigurat un bagaj de libertăți, drepturi și obligații. Individual, fiecare român se poate afirma în vastul spațiu european, însă, pentru o afirmare la nivel de națiune este nevoie de politicieni conștienți, responsabili, capabili și deciși să schimbe direcția dezastruoasă în care evoluează România după 1990.

Uniunea Europeană poate să fie un vis atât vreme cât ești în exterior, pentru că furnizează nuanțe aspiraționale, aidoma unei călătorii la Marele Zid, Piramide sau Coloseum. Odată ajuns acolo, trebuie înțeles că totul înseamnă construcție, efort, viziune și necesarul patriotism care să acționeze corespunzător și eficient în fața globalizării economice și culturale, exprimate chiar și în interiorul uniunii.

Roma UE 60 ani 1

Tratatul de la Roma EN mic

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, Din arhive, Europa, România, Uniunea Europeană. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns